Prețurile globale ale energiei încheie săptămâna așa cum au început-o – urcând vertiginos, în condițiile în care un cocktail de riscuri la adresa aprovizionării a pus pe jar investitorii, transmite CNN Business.
Prețul țițeiului Brent, referința globală a petrolului, a crescut vineri cu peste 4%, ajungând să se tranzacționeze la aproape 90 de dolari pe baril. Cotația futures a țițeiului West Texas Intermediate, referința americană, a urcat cu 4,2%, la 86 de dolari pe baril.
Principalul factor determinant, potrivit lui Edward Moya, analist senior de piață la Oanda, este conflictul în desfășurare din Israel și temerile că acesta s-ar putea extinde în regiunea mai largă a Orientului Mijlociu, bogată în petrol.
“Piața petrolului este foarte sensibilă la evoluțiile legate de războiul dintre Israel și Hamas”, a declarat acesta pentru CNN. “Există temeri că, chiar dacă vedem că producția americană atinge niveluri record, am putea asista la un șoc major în ceea ce privește aprovizionarea în viitorul apropiat.”
Analiștii au declarat pentru CNN la începutul acestei săptămâni că războiul – declanșat de un atac mortal al militanților Hamas în weekend – i-a făcut pe investitori să fie atenți la o potențială escaladare care ar putea implica Iranul.
Israelul a acuzat de mult timp Iranul că se implică într-o formă de război prin procură, susținând grupuri – inclusiv Hamas – care au lansat atacuri împotriva sa. Teheranul a negat implicarea în atacurile din weekend.
Dar dacă apare o legătură clară cu Iranul, au declarat analiștii, nu poate fi exclusă o intervenție de vreun fel a Statelor Unite. Aceasta ar implica probabil o aplicare mai strictă a sancțiunilor existente privind exporturile de petrol ale Iranului.
Israelul a avertizat 1,1 milioane de persoane din Gaza, controlată de Hamas, să se deplaseze spre sud și a chemat 300.000 de rezerviști înaintea unei potențiale invazii terestre. Forțele de apărare israeliene au trimis, de asemenea, mai multe trupe la granița de nord a țării cu Libanul pentru a contracara orice potențial atac al militanților Hezbollah, o altă grupare susținută de Iran.”Este dificil de evaluat modul în care se va desfășura o escaladare.Cred că ceea ce determină cu adevărat temerile este un conflict direct cu Iranul, iar [aceste temeri] par să crească pe zi ce trece”, a declarat Moya.
Autoritățile investighează dacă deteriorarea unei părți a conductei care trece pe sub Marea Baltică a fost rezultatul unui sabotaj.
Rapoartele privind suspiciunile de sabotaj au ridicat întrebări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice a Europei, la puțin peste un an după ce o serie de explozii au forțat închiderea conductei vitale Nord Stream 1, care transporta gazele din Rusia către Germania.
“Acest lucru a creat în mod evident multă nervozitate și a sporit riscul geopolitic în cadrul pieței europene a gazelor”, a declarat Tomas Marzec-Manser, șeful departamentului de analiză a gazelor de la ICIS, pentru CNN.
Cu toate acestea, prețurile sunt cu mult sub nivelul lor din această perioadă a anului trecut, când au atins 156 de euro (165 de dolari) pe megawatt oră, în timp ce Europa abia ieșea dintr-o criză energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina. Iar Marzec-Manser crede că iarna care va urma în Europa va fi nefavorabilă pentru piața gazelor.
Deși se așteaptă ca cererea să crească pe măsură ce vremea se răcește, a spus el, “în comparație cu ratele istorice, ne așteptăm ca consumul din sectorul rezidențial și industrial să rămână destul de redus”, deoarece prețurile la gaze rămân ridicate.