Mesajul dur al lui Spînu pentru transportatorii protestatari: În perioada lui Plahotniuc și-au subjugat ramura

Am urmărit atent mesajele transmise de câțiva transportatori care în perioada lui Plahotniuc și-au subjugat transportul rutier prin frauda la obținerea autorizațiilor și modificări de legislație care să le convină. Pe lângă multe minciuni și acuzații aiurea nu am auzit nimic despre modul în care ei vor să schimbe situația spre bine din transportul rutier de pasageri, a reacționat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la protestul din fața Guvernului al transportatorilor, care s-au arătat nemulțumiți de nou noul Cod al Transportatorilor.

Spînu a evidențiat că în prezent sunt rute insuficiente în localitățile unde oamenii, primarii le solicită, microbuze și autobuse vechi care supun riscului viața și sănătatea pasagerilor și lipsă de evidență contabilă, evaziune fiscală – oamenii nu primesc bilete pentru călătoriile în transportul rutier.

Ministrul s-a arătat deranjat de propunerea transportatorilor, „să rămână totul pe vechi. Ei vor să ceara bani zilnic de la șoferi pentru că le dau acea hârtie/autorizație să circule. Ei vor să nu investească în transport mai modern. Ei vor să nu respecte graficul de executare a rutelor pentru care au autorizație. Ei vor să nu ofere bilete pasagerilor. Ei vor să nu permită deschiderea de rute noi, chiar și acolo unde se solicită de către oameni și administrația publică locală”.

„Să fie clar, așa nu va merge. Vom promova modificările la cod transportului rutier pentru că aceste modificări vor asigura oamenii cu transport mai calitativ, mai modern. Vreau să reamintesc doar câteva modificări importante: Eliminăm limitările de oră atât la nivel de transport internațional, și reducem intervalul până la 15 min pentru cursele la nivel național. Până acum era practic imposibil ca un nou operator de transport să înceapă să presteze astfel de servicii”, a mai precizat Spînu.

Ministrul a spus că prin noul Cod al Transportatorilor se urmărește ajutorarea primăriilor și a primarilor ca să ofere transport locuitorilor. APL-urile vor putea interveni în procesul deschiderii și modificării unei noi curse regulate. Este esențial ca APL-urile să aibă un rol activ în procesul decizional deoarece sunt cele care dețin informațiile actualizate despre fluxul de locuitori și știu cel mai bine necesitățile oamenilor. Reducem birocrația. Operatorii de transport rutier pot spune ”adio” foii de parcurs, aceasta fiind exclusă din lista documentelor de strictă evidență. Și pentru a reduce și mai mult din birocrație, vor fi excluse din Lista documentelor necesare la bord, un șir de acte care există deja în sistemele informaționale ale Agenției Naționale Transport Auto (informația privind inspecția tehnică, certificate de competență profesională

„Fiscalizăm și digitalizăm transportul rutier: e-bilet, e-gps și e-routing. Impunem fiscalizarea procesului de acordare a biletului de călătorie, biletele vor fi emise în forma bonurilor fiscale sau a documentului electronic. Ne vom asigura că acest lucru se se întâmple până la sfârșitul anului 2024. Eliminăm contradicțiile existente referitoare la termenul și modalitatea de eliberare a autorizațiilor. După expirarea termenului de autorizație care durează 8 ani, operatorii de transport auto vor putea să mai activeze încă 4 ani – dacă întrunesc criteriile prestabilite care vor fi reglementate de Guvern”, a conchis Spînu.

Mai mulți transportatori au protestat, în dimineața zilei de astăzi, în fața Guvernului manifestându-și nemulțumirea față de noul Cod al Transporturilor care potrivit lor le-ar face activitatea mai dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #Spînu #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.