„Infrastructura de comunicații” – sistem modern de securizare a infrastructurii de comunicații transfrontaliere

Republica Moldova va beneficia de un sistem modern de securizare a infrastructurii de comunicații transfrontaliere. Acest lucru este realizat prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 și urmează a fi implementat până la mijlocul anului 2022.

Obiectivele de bază ale proiectului sunt îmbunătățirea capacităților de acoperire a comunicațiilor și disponibilitatea rețelei fixe prin utilizarea a patru centre de comunicații mobile, înființarea Centrului de Cooperare Polițienească Transfrontalieră din Lipcani pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din România și Moldova, dar și interconectarea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, prin creșterea capacităților de transmisie la nivel înalt.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor al României în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova au pus în aplicare dezvoltarea unei infrastructuri comune de comunicații dintre cele două țări, prin instalarea și punerea în funcțiune a legăturilor de comunicații bazate pe echipamentele de transmisie a datelor în rețeaua radiofonică și în fibră optică.

În procesul de implementare a proiectului, Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova a încheiat Contractul De Antrepriză pentru Acțiuni Externe ale Uniunii Europene pe data de 10 iunie 2021. Obiectul contractului constă in executarea lucrărilor pentru implementarea componentei de infrastructură în cadrul proiectului. Lucrările fiind realizate de către firma de construcții ,,EUROSTIL CONSTRUCT” – valoarea contractului fiind de 82 694 300,95 Lei.

Pentru a spori capacitatea de comunicare între autoritățile române și cele moldovenești, acest contract prevede instalarea mijloacelor moderne de comunicare, oferind o conexiune sigură directă între centrele de cooperare polițienească transfrontalieră din R. Moldova și România. Astfel, echipamentul existent care asigură comunicarea feroviară în zona de frontieră va fi înlocuit cu unul modern, capabil să susțină utilizarea serviciilor multiple și de înaltă calitate pentru controlorii de trafic și aplicații feroviare specifice în zona transfrontalieră.

În scopul îmbunătățirii flexibilității rețelei de comunicații, în cadrul proiectului vor fi achiziționate centre de comunicații mobile, iar pentru mentenanță, vor fi achiziționate laboratoare mobile pentru intervenții tehnice la fața locului, pentru a facilita diagnosticarea și repararea echipamentelor și infrastructurii de comunicații.

De asemenea, în acest contract se prevede extinderea zonei de rețea în ambele țări, prin dotarea a 16 turnuri de comunicații cu releu radio și echipamente de transport de date.

Inițiativa este o continuare a Proiectului transfrontalier CBI MIS ETC 981 implementat în cadrul Programului Operațional Comun RO-UA-MD 2007-2013 și își propune să dezvolte în continuare capacitățile de comunicații ale MAI în zona transfrontalieră atât prin îmbunătățirea infrastructurii de operare, cât și prin creșterea gradului de pregătire a personalului de profil.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI) în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020.

#comunicații #obiective #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.