Schimbări pe piața imobiliară! Ce se întâmplă acum în Capitală

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de modernizare și creștere, arată analiza economistului, Veaceslav Ioniță. Tendințele actuale indică o extindere a proiectelor imobiliare în municipiul Chișinău.

Principalele aspecte evidențiate de expert:

Creșterea Prețurilor: După o scurtă stagnare, piața imobiliară înregistrează o ușoară creștere a prețurilor în trimestrul III, 2023. Această evoluție semnalează o recuperare a pieței, iar prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi ajunge la 954 de euro, iar pentru cele de pe piața secundară – la 722 de euro.
Accesibilitatea Locuințelor: Situația accesibilității locuințelor pentru populație a cunoscut o îmbunătățire semnificativă. Raportul dintre salariu și prețul apartamentelor indică că, în prezent, moldovenii pot cumpăra un apartament de 70 de metri pătrați în aproximativ 7,1 ani de muncă, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din istoria recentă a Republicii Moldova.
Accesibilitatea Creditelor Bancare: După o perioadă în care accesul la creditele ipotecare a fost restrâns, se observă o redresare a situației. În trimestrul III, 2023, veniturile populației au crescut, iar dobânda bancară a scăzut, contribuind la o recuperare rapidă a volumului creditelor acordate pentru achiziționarea de imobile.
Dobânda Bancară: Dobânda bancară anuală pentru creditele ipotecare în lei a scăzut de la aproximativ 13% în 2022 la 9,1% în trimestrul III, 2023. Această reducere a contribuit la o creștere semnificativă a volumului creditelor accesate în această perioadă.

Analiza lui Veaceslav Ioniță indică faptul că piața imobiliară se află pe o traiectorie de creștere și modernizare. Factorii precum costurile mari suportate de agenții economici și creșterea salariilor contribuie la previzibilitatea creșterii prețurilor la apartamente în viitorul apropiat.

De asemenea, accesibilitatea îmbunătățită a locuințelor și a creditelor bancare oferă oportunități sporite pentru populație în privința achiziționării propriilor locuințe. În contextul unei redresări economice, piața imobiliară joacă un rol esențial în sprijinirea aspirațiilor de proprietate a cetățenilor și în stimularea sectorului construcțiilor.

Este de așteptat ca aceste evoluții să continue, iar autoritățile și actorii implicați în domeniul imobiliar să monitorizeze atent dinamica pieței pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă a sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #apartamente #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

#amalgamare #buzu #bani