Conducerea SFS a avut o întrevedere cu reprezentanții CNSM și ai federațiilor sindicale din diverse domenii

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), Petru Griciuc, împreună cu alți colegi din cadrul autorității, au avut o întrevedere mai mul reprezentanți ai Agenției Servicii Publice (ASP) și Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Funcționarii de la SFS au discutat cu Eugen Covrig – șef al Departamentului juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Nicolae Boldeș – șef adjunct al Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul ASP, precum și cu Veronica Ignat – șefă a Secției înregistrări organizații necomerciale de la ASP.

Convorbirile s-au referit la procedura de înregistrare la ASP a organizațiilor sindicale și atribuire codurilor fiscale noi (IDNO). La ședință au mai participat Vasile Evstratii, vicepreședinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură si Alimentaţie „AGROINDSIND”, Veaceslav Rufala, președinte al Federației Sindicatelor din Energetică şi Industrie, Nadejda Lavric, vicepreședintă a Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, Maria Călin, contabil-șef al Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii din Republica Moldova.

Petru Griciuc a reiterat importanța organelor sindicale, menționând că, Serviciul Fiscal de Stat este membru al Federației Sindicale a Angajaților din Serviciile Publice din Moldova.

„Avem o colaborare bună. Sper că avem o reprezentare destul de bună, inclusiv ca număr, contribuție, participare și activism. Acțiunile comitetului sindical sunt benefice pentru angajați”, a declarart Griciuc.

Aferent subiectului ședinței, directorul adjunct al SFS a vorbit despre deschiderea autorității fiscale de a oferi suportul necesar organizațiilor sindicale, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 187 alin(21) din Codul fiscal privind depunerea dărilor de seamă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, transmite Serviciul Fiscal.

Reprezentanții ASP au anunțat că, instituția constată o intenție crescută a organizațiilor sindicale primare de a se conforma noilor prevederi legale, fiind solicitată verificarea denumirii în peste 200 de cazuri. La fel, a fost menționat faptul că sindicatele sunt scutite de achitarea taxei pentru înregistrarea de stat, conform ultimelor modificări legislative, astfel fiind facilitată procedura de înregistrare/reînregistrare a organizațiilor sindicale.

La rândul lor, reprezentanții sindicatelor au mulțumit Serviciului Fiscal de Stat pentru deschidere spre dialog și identificare a soluțiilor pentru depășirea situației create.

#intrevedere #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.