Fifth Avenue din New York e cea mai scumpă arteră comercială din lume. Prețul chiriilor, năucitor – 1 700 de euro/lunar

23 Nov. 2023, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2023, 15:33 // Actual //  bani.md

Fifth Avenue din New York şi-a menţinut poziţia de cea mai scumpă arteră comercială din lume, unde chiria este 1.700 euro pe metrul pătrat pe lună, urmată Via Montenapoleone din Milano, Tsim Sha Tsui din Hong Kong, New Bond Street din Londra şi Avenue des Champs Élysées şi Ginza din Tokyo, arată raportul Cushman & Wakefield “Main Streets Across the World”. Astfel, trei din principalele cinci cele mai scumpe destinaţii comerciale din lume sunt în Europa. Cu un nivel al chiriilor pe Calea Victoriei, principala arteră comercială din România, de 55 euro/mp/lună, Bucureştiul ocupă locul 40 în top 50 oraşe analizate la nivel mondial şi poziţia 50 din 57 în clasamentul european, imediat după Ljubljana.

”Fifth Avenue din New York şi-a menţinut poziţia de cea mai scumpă arteră comercială din lume, Via Montenapoleone din Milano urcând pe locul doi în clasamentul global”, potrivit celui mai recent raport Cushman & Wakefield “Main Streets Across the World”.

Potrivit celei de-a 33-a ediţii a raportului, chiriile spatiilor de retail pe Via Montenapoleone au crescut cu 20% în ultimul an, la 1.500 euro/mp/lună, evoluţie care a propulsat-o pe poziţia secundă în clasamentul mondial, înlocuind Tsim Sha Tsui din Hong Kong, care a căzut pe locul al treilea, după o creştere mai modestă a chiriilor de 4%, la 1.268 euro/mp/lună. Chiriile de pe Fifth Avenue s-au menţinut constante la 1.700 euro/mp/lună.

Trei din principalele cinci cele mai scumpe destinaţii comerciale din lume sunt în Europa, New Bond Street din Londra fiind pe locul patru, iar Avenues des Champs-Élysées din Paris pe locul cinci. În top 10, jumătate dintre locaţiile clasate sunt din Europa.

“Rata de neocupare în locaţiile de retail super-prime rămâne foarte redusă, ceea ce duce la tensiuni concurenţiale atunci când cele mai bune spaţii devin disponibile, fapt reflectat în evoluţia chiriilor. Chiar dacă preocupările legate de reducerea cheltuielilor consumatorilor au afectat economia, comercianţii au deschis sau şi-au îmbunătăţit magazinele representative din pieţele cheie. Aceste magazine reprezintă o parte critică a unui brand de retail”, spune Rob Travers, head of EMEA Retail Cushman & Wakefield.

Pe măsură ce lumea continuă să iasă din impactul pandemiei globale, principalele destinaţii de retail şi-au continuat revenirea, cele mai multe dintre acestea înregistrând o evoluţie pozitivă a chiriilor în ultimul an. În ultimul an, chiriile în destinaţiile globale de retail au crescut în medie cu 4,8% (în moneda locală). Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în Asia Pacific, care a avut o medie de 5,3%, cu America la 5,2% şi Europa la 4,2%.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară pe piaţa locală, activând în toate segmentele pieţei imobiliare. Departamentul de retail al companiei oferă consultanţă dezvoltatorilor şi retailerilor şi intermediază închirierea de spaţii comerciale atât stradal, cât şi în cadrul marilor centre comerciale din Bucureşti şi din ţară.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cuprinde o echipă de peste 80 de profesionişti şi colaboratori, ce oferă servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor şi chiriaşilor.

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajaţi în peste 60 de ţări. Cu venituri de 10,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.