Bulgaria cedează șantajului Ungariei și elimină taxa pentru tranzitul gazelor rusești

19 Dec. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Bulgaria a renunțat luni la taxa pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, după ce Ungaria a amenințat cu veto cererea Sofiei de a adera la spațiul de liberă circulație Schengen, transmite AFP.

Într-un vot pe repede înainte, parlamentarii bulgari au susținut în unanimitate propunerea de a renunța la taxa excepțională de 20 de leva (10 euro) pe megawat oră (MWh) pentru gazul rusesc provenit din gazoductul TurkStream dintre Turcia și Rusia și care trece prin Ungaria și Serbia.

Măsura a fost aprobată pe 13 octombrie și a avut ca scop „reducerea profiturilor” Gazprom, dar s-a dovedit dificil de aplicat, deoarece gigantul rusesc al gazelor nu a plătit niciodată nicio un ban pentru gazul tranzitat.
Atât Budapesta, cât și Belgradul, încă puternic dependente de sursele de energie rusești și dornice să-și mențină legăturile bune cu Kremlinul, au criticat tariful excepțional pe care l-au numit „o mișcare ostilă” care le pune în pericol securitatea energetică.

Serbia și Ungaria au reacționat în octombrie la decizia Bulgariei de a adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro pe megawatt oră pe gazul natural rusesc transferat prin conducta Turkstream.

Odată cu această decizie, Bulgaria a luat atitudine și împotriva transportului de gaz rusesc, alimentând tensiunile cu Serbia și Ungaria, țări în care Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta Turkstream.

În 2019, guvernul GERB condus de Boiko Borisov a dat undă verde proiectului Turkstream, garantând veniturile Gazprom din Rusia și izolând Ucraina.

Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legii în construcția conductei.

În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina.

În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaz cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.

În weekend, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto la cererea Bulgariei de a adera la Schengen dacă Sofia continuă să mențină taxa despre care a spus că este „punitivă”.

Ungaria este pregătită să ridice dreptul de veto de îndată ce impozitul va fi abolit, a spus Szijjarto.

„I-am spus (premierului maghiar) Viktor Orbán de mai multe ori că această taxă nu vizează Ungaria. Probabil că au unele suspiciuni sau o folosesc ca scuză (pentru a ne bloca)”, a spus premierul bulgar Nikolai Denkov duminică la postul de televiziune Nova.

„Este important să înlăturăm acest obstacol și să știm că nu vom avea probleme cu Ungaria pentru Schengen”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.