Lacrimile de crocodil ale șefului Nordgaz, Alexandr Grosu! ANRE i-a suspendat licența că a furat metan din conductă

Alexandr Grosu, directorul Nordgaz, compania care promitea gaz cu 10 lei consumatorilor, confirmă că a sustras gaz din conductă. Este vorba de 19 metri cubi de metan. Or, acesta a și fost motivul pentru care ANRE i-a suspendat licența pentru trei luni.

„Am achiziționat angro gaz din Ucraina, dar intenționat ni se pun piedici pentru ca să-l livrăm în Republica Moldova. Ni s-a spus că am creat dezechilibre în sistemul de gazier. Moldovagaz a creat dezechilibre de un milion de metri cubi de gaz și nua fost nimic, iar noi cu 19 metri cubi. Este inexplicabil acest lucru”, a declarat într-un briefing de presă Alexandr Grosu.

Grosu s-a arătat indignat de suspendarea licenței de către ANRE și a spus că este o decizie ilegală și că a fost contestată în judecată.

Șeful Nord gaz a mai spus în cadrul briefingului că au fost depuse mai multe cereri de schimbare a furnizorului, însă intenționat ni se creează impedimente. Acesta a acuzat Ministerul Energiei, ANRE și Moldovagaz.

Într-un comunicat al companiei se spune că aceasta a achiziționat din Ucraina 1 milion de metri cubi de gaz, cantitate infimă care ar ajunge pentru aprovizionarea țării cu metan pentru doar câteva ore. Pentru comparație, Energocom are în stoc circa 560 milioane metri cubi de gaz, iar consumul zilnic e de 4-5 milioane de metri cubi.

Anterior, ministrul Energiei, Victor Parlicov a criticat promisiunile neîndeplinite ale liderului partidului Șor, Ilan Șor, privind prețurile reduse la gaze, trecând de la 12 lei în aprilie la 137 USD în decembrie. El a subliniat că, deși există informații despre un singur consumator care a trecut la Nordgaz, nu există claritate cu privire la proveniența gazelor furnizate de această companie.

„Deocamdată există un singur consumator care a trecut la Nordgaz. Este vorba de directorul companiei (Alexandr Grosu n.a). Deși a trecut la Nordgaz și teoretic Moldovagaz nu îi furnizează gaz el gaze are, deși în Moldova metan nu a importat și pe piața internă nu a procurat. Cu alte cuvinte el ia gaze din sistem și nu există claritate de unde le-a luat. Compania Nordgaz fie va trebui să demonstreze că chiar poate importa gaz fie vor fi luat măsurile de rigoare. ANRE știe ce are de făcut. Acești băieți șmecheri cu gazul de 10 lei fac ceea ce au făcut în sistemul bancar, încercă să speculeze pe încrederea oamenilor.Compania Nordgaz fie va trebui să demonstreze că poate importa gaze, fie vor fi luate măsurile de rigoare. ANRE știe ce are de făcut”, a adăugat Parlicov.

Ministrul Energiei a atras atenția asupra unui posibil joc de încredere al Nordgaz, menționând că aceștia încearcă să speculeze vulnerabilitățile din legislație pentru a-și atinge propriile interese. Procesul de colectare a cererilor, menționat de Nordgaz, a fost pus sub semnul întrebării, iar Parlicov a subliniat necesitatea de claritate și transparență în această chestiune crucială pentru confortul termic al cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.