Lacrimile de crocodil ale șefului Nordgaz, Alexandr Grosu! ANRE i-a suspendat licența că a furat metan din conductă

Alexandr Grosu, directorul Nordgaz, compania care promitea gaz cu 10 lei consumatorilor, confirmă că a sustras gaz din conductă. Este vorba de 19 metri cubi de metan. Or, acesta a și fost motivul pentru care ANRE i-a suspendat licența pentru trei luni.

„Am achiziționat angro gaz din Ucraina, dar intenționat ni se pun piedici pentru ca să-l livrăm în Republica Moldova. Ni s-a spus că am creat dezechilibre în sistemul de gazier. Moldovagaz a creat dezechilibre de un milion de metri cubi de gaz și nua fost nimic, iar noi cu 19 metri cubi. Este inexplicabil acest lucru”, a declarat într-un briefing de presă Alexandr Grosu.

Grosu s-a arătat indignat de suspendarea licenței de către ANRE și a spus că este o decizie ilegală și că a fost contestată în judecată.

Șeful Nord gaz a mai spus în cadrul briefingului că au fost depuse mai multe cereri de schimbare a furnizorului, însă intenționat ni se creează impedimente. Acesta a acuzat Ministerul Energiei, ANRE și Moldovagaz.

Într-un comunicat al companiei se spune că aceasta a achiziționat din Ucraina 1 milion de metri cubi de gaz, cantitate infimă care ar ajunge pentru aprovizionarea țării cu metan pentru doar câteva ore. Pentru comparație, Energocom are în stoc circa 560 milioane metri cubi de gaz, iar consumul zilnic e de 4-5 milioane de metri cubi.

Anterior, ministrul Energiei, Victor Parlicov a criticat promisiunile neîndeplinite ale liderului partidului Șor, Ilan Șor, privind prețurile reduse la gaze, trecând de la 12 lei în aprilie la 137 USD în decembrie. El a subliniat că, deși există informații despre un singur consumator care a trecut la Nordgaz, nu există claritate cu privire la proveniența gazelor furnizate de această companie.

„Deocamdată există un singur consumator care a trecut la Nordgaz. Este vorba de directorul companiei (Alexandr Grosu n.a). Deși a trecut la Nordgaz și teoretic Moldovagaz nu îi furnizează gaz el gaze are, deși în Moldova metan nu a importat și pe piața internă nu a procurat. Cu alte cuvinte el ia gaze din sistem și nu există claritate de unde le-a luat. Compania Nordgaz fie va trebui să demonstreze că chiar poate importa gaz fie vor fi luat măsurile de rigoare. ANRE știe ce are de făcut. Acești băieți șmecheri cu gazul de 10 lei fac ceea ce au făcut în sistemul bancar, încercă să speculeze pe încrederea oamenilor.Compania Nordgaz fie va trebui să demonstreze că poate importa gaze, fie vor fi luate măsurile de rigoare. ANRE știe ce are de făcut”, a adăugat Parlicov.

Ministrul Energiei a atras atenția asupra unui posibil joc de încredere al Nordgaz, menționând că aceștia încearcă să speculeze vulnerabilitățile din legislație pentru a-și atinge propriile interese. Procesul de colectare a cererilor, menționat de Nordgaz, a fost pus sub semnul întrebării, iar Parlicov a subliniat necesitatea de claritate și transparență în această chestiune crucială pentru confortul termic al cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda americană a înregistrat o cădere abruptă față de valutele de refugiu — yenul japonez și francul elvețian — dar și în raport cu euro, în contextul accentuării temerilor legate de noile tarife comerciale impuse de SUA, care au declanșat o vânzare masivă de active americane și o corecție dureroasă pe piețele bursiere globale, notează Reuters.

Investitorii reacționează nervos la introducerea de către Washington a unui tarif de 104% pentru importurile din China, decizie confirmată pentru ora 12:01 ET (04:01 GMT), în ciuda tensiunilor economice crescânde.

Dolarul a pierdut 0,8% față de yen, coborând la 145,09 JPY, în timp ce francul elvețian a atins un maxim al ultimelor 6 luni, cu o apreciere de 0,4%, cursul coborând la 0,8379 CHF/USD. Euro a urcat cu 0,8%, ajungând la 1,1044 USD, stimulat și de anunțul unei coaliții politice stabile în Germania, care a redus incertitudinea în cea mai mare economie a UE.

Vânzările agresive de obligațiuni guvernamentale americane și creșterea randamentelor au amplificat temerile privind vulnerabilitatea sistemului financiar al SUA. Potrivit Commerzbank, spread-urile swap-urilor pe 30 de ani au atins un record istoric de peste 96 puncte de bază, iar cele pe 10 ani au atins -100,3 puncte.

„Dolarul suferă pentru că piețele percep riscuri inflaționiste și recesioniste uriașe, întrucât multe bunuri din China nu au înlocuitori direcți”, a explicat Francesco Pesole, analist ING, subliniind că narațiunea ‘Sell America’ revine în forță.

Pe piețele asiatice, dolarul a pierdut 0,6% față de yuanul offshore, coborând la 7,38, după ce anterior atinsese un vârf de 7,4288. În centrul atenției se află Banca Centrală a Chinei, care ar putea opta pentru un nou val de relaxare monetară.

Analistul MUFG, Lee Hardman, avertizează că slăbiciunea yuanului reflectă așteptările privind o potențială devalorizare agresivă, pe fondul escaladării războiului tarifar.

La rândul lor, analiștii Nomura estimează că scenariul stagflaționist în SUA, alimentat de răspunsurile tarifare ale Chinei și de căderile bursiere, va favoriza o apreciere continuă a yenului.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a sugerat că planurile de majorare a dobânzilor ar putea fi suspendate, având în vedere turbulențele create de tarifele americane.