BERD oferă 30 de milioane de euro Chișinăului ca să mai arunce un cablu electric peste Prut

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru începerea negocierilor privind proiectul Acordului de Împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

BERD va oferi un împrumut de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din costul total al proiectului, care vizează construcția, echiparea și punerea în funcțiune a liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Bălți-Suceava. Finanțarea restului proiectului va proveni de la Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.

Acest sprijin financiar va acoperi mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei electrice de transport a energiei electrice de 400 kV între Bălți și Suceava, construcția stației Bălți 400kV, reabilitarea rețelelor interne de transport a energiei electrice existente în Republica Moldova și servicii de consultanță pentru implementarea proiectelor, precum și lucrări de supraveghere și proiectare.

Proiectul face parte din Faza II a „Interconectării rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România” și vine ca o continuare a Fazei I, lansată în 2017, care a vizat construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești-Chișinău și a unei stații Back-to-Back în raionul Vulcănești. Implementarea acestor proiecte contribuie la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și la integrarea sa în rețeaua europeană de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interconectare #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.