BERD oferă 30 de milioane de euro Chișinăului ca să mai arunce un cablu electric peste Prut

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat astăzi avizul consultativ pentru începerea negocierilor privind proiectul Acordului de Împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza II”.

BERD va oferi un împrumut de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din costul total al proiectului, care vizează construcția, echiparea și punerea în funcțiune a liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Bălți-Suceava. Finanțarea restului proiectului va proveni de la Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europeană.

Acest sprijin financiar va acoperi mai multe componente ale proiectului, inclusiv construcția liniei electrice de transport a energiei electrice de 400 kV între Bălți și Suceava, construcția stației Bălți 400kV, reabilitarea rețelelor interne de transport a energiei electrice existente în Republica Moldova și servicii de consultanță pentru implementarea proiectelor, precum și lucrări de supraveghere și proiectare.

Proiectul face parte din Faza II a „Interconectării rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România” și vine ca o continuare a Fazei I, lansată în 2017, care a vizat construcția Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești-Chișinău și a unei stații Back-to-Back în raionul Vulcănești. Implementarea acestor proiecte contribuie la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și la integrarea sa în rețeaua europeană de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interconectare #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept au crescut vizibil în ultimii ani, locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului trăiesc cu venituri aproape de două ori mai mici. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, care a prezentat vineri, 13 iunie 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice”, un tablou alarmant al prăpastiei economice care se adâncește între cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Ioniță, în primul trimestru din 2025, salariul mediu în stânga Nistrului a fost de 7.600 de lei, în timp ce pe malul drept a atins 14.600 lei. Pensiile urmează aceeași tendință: 1.859 lei în stânga Nistrului față de 3.800 lei în dreapta. În 2024, pensiile din regiune au scăzut în termeni reali cu 0,8%, iar salariile au crescut modest, cu doar 4,1%, sub rata inflației.

„În timp ce pe malul drept veniturile salariale au crescut real cu 8%, pe malul stâng creșterea a fost mult mai slabă, iar pensiile chiar au scăzut. Practic, pensionarii din stânga Nistrului sunt astăzi mai săraci decât în 2015”, a subliniat Ioniță.

În ciuda unor prețuri mai mici la resurse energetice, regiunea transnistreană este marcată de o inflație cumulată de 970% din 2001 până în prezent, mult peste media de 624% de pe malul drept. Astfel, bunăstarea reală a populației a fost erodată constant. „Ceea ce cumpărai în 2001 cu un leu în stânga Nistrului, acum costă aproape 10 lei”, a spus expertul.

În plus, datele demografice reale arată un declin sever: deși administrația de la Tiraspol declară oficial 450.000 de locuitori, Ioniță estimează că populația reală este în jur de 280.000, dintre care peste 150.000 se află în afara regiunii.

Economia regiunii a stagnat. PIB-ul nominal al malului stâng a crescut nesemnificativ din 2021 până în 2024 – de la 19,3 miliarde la 20,1 miliarde de ruble – și rămâne cu 70% sub nivelul din 1989. În schimb, malul drept a recuperat peste 73% din nivelul economic de dinaintea colapsului sovietic.

„În ultimii 14 ani, PIB-ul malului drept a crescut cu o medie anuală de 2,6%, pe când în stânga Nistrului – doar cu 0,45%. Un ritm de creștere de șase ori mai slab. Practic, oamenii de acolo trăiesc astăzi la nivelul anilor 2000, în timp ce restul țării a mers înainte”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.