Prețurile petrolului sunt pe punctul de a încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri

Preţurile petrolului vor încheia anul 2023 cu un declin de aproximativ 10%, după doi ani de creşteri, deoarece preocupările geopolitice, reducerile de producţie şi măsurile băncilor centrale pentru a controla inflaţia au declanşat fluctuaţii mari ale preţurilor, transmite Reuters.

Vineri, 29 decembrie, preţurile petrolului au urcat, după ce a scăzut cu 3% în ziua precedentă, deoarece mai multe firme de transport maritim s-au pregătit să circule pe ruta Mării Roşii.

Companiile majore au încetat să mai folosească rutele Mării Roşii după ce gruparea militantă Houthi din Yemen a început să vizeze navele cu atacuri.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut vineri cu 72 de cenţi, sau cu 0,9%, la 77,87 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 76 de cenţi sau cu 1,1%, la 72,53 dolari pe baril.
Cu toate acestea, cele două valori de referinţă au atins cele mai scăzute niveluri de la sfârşitul anului din 2020, când pandemia a afectat cererea şi a făcut ca preţurile să scadă.

Reducerile de producţie de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, sau OPEC+, s-au dovedit insuficiente pentru a susţine preţurile, valorile de referinţă scăzând cu aproape 20% faţă de maximele anului.

OPEC+ reduce în prezent producţia cu aproximativ şase milioane de barili pe zi, reprezentând aproximativ 6% din oferta globală.

OPEC se va confrunta cu o cerere de petrol în scădere, în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cota sa pe piaţa globală scade la cel mai redus nivel de la pandemie, ca urmarea a reducerii producţiei şi ieşirii Angolei din grup.

Un sondaj al Reuters în rândul a 34 de economişti şi analişti estimează că preţul ţiţeiului Brent va avea o medie de 82,56 dolari pe baril în 2024, în scădere faţă de consensul de 84,43 dolari din noiembrie, aceştia anticipând că o creştere economică globală slabă va limita cererea, în timp ce tensiunile geopolitice ar putea oferi sprijin.
Performanţa slabă a petrolului de la sfârşitul anului contrastează cu acţiunile la nivel global, care au crescut în 2023.

Indicele MSCI, care urmăreşte acţiunile din 47 de ţări, a crescut cu aproximativ 20% în 2023, în condiţiile în care investitorii anticipează tot mai mult reduceri rapide ale dobânzii de referinţă decătre Rezerva Federală din SUA, anul viitor.
Pe piaţa valutară, dolarul a înregistrat o scădere de 2% în acest an, după doi ani de câştiguri puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.