Telefonul fix dispare – nu-i mai atrage pe moldoveni! Mobilmania face ravagii în rândul populației

În trimestrul III al anului 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizatorilor de telefonie mobilă și servicii de Internet fix în Republica Moldova, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI).

Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 4,2%, ajungând la aproximativ 5,3 milioane de utilizatori, reflectând o creștere de 0,5% a numărului de cartele SIM active față de trimestrul III al anului 2022, totalizând 4,2 milioane de utilizatori/cartele SIM.

În ceea ce privește piața serviciilor de telefonie fixă, aceasta a continuat trendul descendent, cu o scădere de 13,6% în venitul cu amănuntul față de trimestrul III 2022, atingând 41,8 milioane de lei. Numărul de abonați la telefonie fixă a înregistrat o scădere de 5,3%, ajungând la 916,6 mii abonați.

În contrast, serviciile de Internet fix au înregistrat o creștere semnificativă, cu un număr de abonați de 825,2 mii în trimestrul III 2023, reflectând o creștere de 4,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Rata de penetrare la nivel național a serviciilor de acces la Internet fix a crescut la 32,8% la 100 de locuitori și la 71,5% la 100 de gospodării.

Din totalul abonaților la Internet fix, 90,6% utilizează rețeaua FTTx, 8,3% xDSL, 0,7% cablu coaxial (DOCSIS), și 0,4% alte tehnologii. Creșterea semnificativă a utilizatorilor de telefonie mobilă și Internet fix indică o tendință continuă de adoptare și dependență de serviciile de comunicații electronice în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fix #telefon #smartphone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.