Ce se întâmplă dacă Kievul închide robinetul de gaze rusești. Ceban: Este o provocare pentru alimentarea cu energie

După 2024, încă nu este clar dacă gazul rusesc va tranzita prin Ucraina. Aceasta este și o provocare pentru noi, inclusiv în materie de alimentare a țării cu energie electrică, a declarat președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, într-un interviu pentru Logos Press.

Economiștii atrag atenția că centrala de la Cuciurgan, care asigură o parte semnificativă din necesarul de energie electrică pentru malul drept al țării, este alimentată cu gaz rusesc. Dacă tranzitul gazelor naturale din Rusia către Republica Moldova și Europa ar fi întrerupt și acordul de tranzit nu ar fi extins, Republica Moldova ar putea suferi consecințe serioase în ceea ce privește accesul la energie electrică.

În cazul în care s-ar întrerupe livrările de curent de la Cuciurgan, Chișinăul ar urma să achiziționeze energie electrică din vest, care este mai scumpă, respectiv tarifele pentru consumatorii casnici vor crește.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 66 USD MW. Contractul de livrare este până la sfârșitul anului 2024. Centrala este alimentată cu gaz rusesc care este livrat regiunii fără achite pentru vreun ban. În context, datoria enclavei pentru gaz se ridică la peste 7 miliarde de dolari.

Ucraina a avertizat anterior că aprovizionarea cu gaz rusesc către Europa va fi întreruptă de la începutul anului 2025, deoarece va fi sistat contrcatul de tranzit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.