Directorul Philip Morris: În Moldova sunt toate condițiile pentru a fabrica produse conform standardelor internaționale

La sfârșitul anului trecut, în Republica Moldova a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International (PMI). Acest lucru s-a întâmplat la doar patru luni după ce PMI a anunțat despre încheierea unui contract cu fabrica „Tutun-CTC”, precum și o investiție de trei milioane de dolari.

În cadrul unui interviu pentru revista Business Class, directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko, a declarat că decizia de a reloca producerea în Republica Moldova a fost luată într-un timp absolut record pentru Philip Morris International, scrie infotag.md.

„Din momentul în care am început să analizăm oportunitatea acestei investiții și până la lansarea propriu-zisă a procesului de producere a trecut doar un an. Am decis să relocăm producerea de țigarete convenționale în Moldova după apariția problemelor logistice cauzate de războiul din Ucraina, de unde importam produsele de tutun. În timp, această provocare s-a transformat într-o oportunitate pentru Philip Morris – oportunitate de a ne extinde pe piață și de a dovedi rolul de partener de încredere al economiei naționale”, a declarat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova afirmă că, prin acest exemplu, PMI își dorește să inspire și alte companii mari să vină în Republica Moldova.

„Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs”, a specificat Elena Naumenko.

Colaborarea cu „Tutun-CTC” este începutul unui parteneriat de lungă durată, care va avea mai multe etape de dezvoltare, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

„În luna decembrie, a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International. Este vorba despre brandul Bond și putem acum afirma cu certitudine că produsul este în conformitate cu standardele PMI. Ulterior, vom include și altele în proces, cum ar fi Chesterfield, L&M, iar ulterior, Marlboro și Parliament. Capacitățile „Tutun-CTC” pot asigura producerea întregului nostru sortiment”, a precizat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a dat asigurări că produsele fabricate în Republica Moldova corespund în totalitate standardelor internaționale.

„Toată materia primă utilizată în producere, tutun și celelalte componente, sunt importate de PMI. În Moldova există specialiști calificați, resurse, posibilități și toate condițiile pentru a investi și fabrica produse competitive. Sperăm consumatorii să aprecieze faptul că o companie multinațională fabrică mărcile sale aici, susținând economia țării în această perioadă importantă pentru aderarea la Uniunea Europeană”, spune Naumenko.

Cât despre așteptările mediului de afaceri față de autorități în ceea ce privește reglementarea pieței de tutun, Elena Naumenko a menționat că este primordial ca toate ajustările care se fac la lege să fie predictibile.

„Pentru a schimba ceva în procesul de producere, avem nevoie de 9-12 luni de pregătiri. Totodată, pentru ca legile votate să fie implementate corect, este nevoie de adaptarea la timp și în mod explicit a cadrului normativ secundar. Optăm mereu pentru respectarea legii și transparență, însă, trebuie să înțelegem cu exactitate ce prevede. Nu în ultimul rând, în cazul modificărilor la legislație, care ulterior vor avea impact asupra industriei, este nevoie de consultări publice”, afirmă directorul Philip Morris Moldova.

Philip Morris International deține 53 de fabrici, iar altele 31 sunt operate de întreprinderi terțe din țări precum Belgia, Polonia sau Portugalia. În Republica Moldova, industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere.

#tutun-ctc #Philip Morris International #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.