Venitul lunar al Moscovei din exporturile de petrol este acum mai mare decât înainte de invazia în Ucraina, evidențiind eșecul măsurilor de a reduce rezerva de război a țării, potrivit Bloomberg.
Conceput pentru a reduce finanțarea asaltului militar al Kremlinului asupra Ucrainei, acordul de sancțiuni convenit acum un an a inclus un plafon de preț de 60 de dolari per baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare – cu 24 de dolari sub prețul mediu de piață din ultimele 12 luni și, în paralel, a stimulat o afacere profitabilă pentru zeci de comercianți și companii de transport maritim greu de urmărit.
Până la 11 miliarde de dolari pe an se evaporă între momentul în care petrolul părăsește Rusia și ajunge la cumpărători, conform datelor comerciale compilate de Bloomberg.
Plafonul de preț a fost structurat pentru a împiedica companiile din Grupul celor Șapte națiuni să ofere Rusiei servicii precum transportul și asigurarea când petrolul era vândut pentru mai mult de 60 de dolari. În același timp, Uniunea Europeană a interzis aproape toate importurile de petrol din Rusia, care până în acel moment fusese principalul său furnizor, forțând Moscova în brațele a doi clienți dominanți: China și India.
Planul de sancțiuni a fost conceput ca un mod de a limita veniturile Rusiei din petrol fără a provoca o creștere bruscă a prețurilor energetice la nivel global.
Un efect secundar a fost remodelarea arhitecturii financiare a comerțului cu petrol și a navigației într-un mod care, spun unii experți, ar putea fi greu de inversat la sfârșitul conflictului sau după ridicarea eventuală a regimului actual de sancțiuni.
Temerile legate de o catastrofă ecologică au crescut și s-a deschis ușa pentru ca aceste fonduri nevăzute de petrol să se întoarcă înapoi în Kremlin.
“Flota-umbră și alternativele la asigurările maritime occidentale nu sunt noi. Au fost folosite în Iran de ani de zile. Acum că un producător masiv ca Rusia le folosește și el, acestea au devenit mainstream“, a declarat Eddie Fishman, cercetător senior la Centrul de Politici Energetice Globale al Universității Columbia, care a contribuit la definirea sancțiunilor SUA anterioare împotriva Iran și a Rusiei și care pledează pentru utilizarea sancțiunilor secundare pentru a da măsurilor existente o mai mare putere.
În ciuda semnelor tentative că Vestul reacționează pentru a încerca să frustreze soluțiile alternative ale Rusiei, autoritățile din Grecia susțin că sunt neputincioase să prevină desfășurarea acestor activități de transport clandestine chiar lângă coasta națiunii. Acestea se întâmplă în apele internaționale care încep la distanță de malul Greciei.
Spania, un alt stat membru al UE, a reușit să elimine activitatea similară la începutul acestui an și a rămas Grecia – cea mai mare națiune deținătoare de petroliere din lume. Funcționând sub plafonul de preț al pieței, navele deținute de greci au manipulat mai mult petrol rusesc în acest an decât concurenții din orice altă țară, în afară de Rusia însăși.
Vasele grecești au transportat 20% din toate transporturile de petrol ale Rusiei până la finalul anului 2023 și aproape o treime din exporturile de țiței din Urali, conform datelor de transport maritim.
Nu se știe cât timp va continua aceasta. Organizația Maritimă Internațională (IMO), organul de supraveghere a transportului maritim, a declarat săptămâna aceasta că activitățile ilegale ale flotei-umbre de petroliere prezintă o “îngrijorare gravă” pentru siguranța mediului și a cerut o acțiune globală pentru combaterea acestora.
În plus, a solicitat statelor membre să promoveze acțiuni pentru prevenirea operațiunilor ilegale în sectorul maritim de către flota-umbra.
Fără a menționa Rusia în mod direct, IMO a remarcat că navele “reprezintă un risc real și ridicat de incident, în special atunci când se angajează în transferuri de la navă la navă”.
