Gigantul Google va împărtăşi informaţii despre scurgerile de petrol şi gaz metan observate din spaţiu

Google şi asociaţia ecologistă Environmental Defense Fund (EDF) au anunţat miercuri că au încheiat un parteneriat pentru a expune sursele de emisii provenite din operaţiuni de extragere a petrolului şi a gazelor, care încălzesc clima de pe Terra şi care vor putea fi detectate în curând din spaţiu cu ajutorul unui nou satelit, informează Reuters, transmite Agerpres.

Satelitul MethaneSAT va fi lansat luna viitoare, fiind unul dintr-o serie de sateliţi care sunt utilizaţi pentru a monitoriza emisiile de metan pe tot globul, pentru a identifica principalele surse ale acestui gaz invizibil dar cu un puternic efect de seră. Este vorba despre un parteneriat condus de EDF, Agenţia Spaţială din Noua Zeelandă, Universitatea Harvard şi alţii.

Datele obţinute de acest satelit vor deveni disponibile în cursul acestui an, iar Google Cloud va asigura capacităţile de calcul pentru procesarea informaţiilor.

De asemenea, Google a anunţat că va crea o hartă a infrastructurii de petrol şi gaze, folosind inteligenţa artificială pentru a identifica o serie de componente cum ar fi rezervoarele de petrol. Datele privind emisiile furnizate de MethaneSAT vor fi apoi suprapuse peste harta Google pentru a ajuta la înţelegerea tipurilor de echipamente de petrol şi gaze care tind să aibă cele mai multe scurgeri.

Informaţiile vor fi disponibile prin intermediul Google Earth Engine, o platformă de analiză geospaţială, în cursul acestui an. Earth Engine este gratuită pentru cercetători, organizaţii non-profit şi mass-media.

„Credem că aceste informaţii sunt incredibil de valoroase pentru companiile energetice, pentru cercetători şi pentru sectorul public, pentru a anticipa şi a reduce emisiile de metan în componentele care sunt, în general, cele mai susceptibile”, a declarat Yael Maguire, vicepreşedintele departamentului de geosustenabilitate din cadrul grupului Google, într-o convorbire cu jurnaliştii.

Lansarea are loc în contextul în care guvernele iau măsuri drastice împotriva acestei surse de gaze cu efect de seră şi cu durată scurtă de viaţă, iar peste 50 de mari operatori de petrol şi gaze deţinuţi de stat sau independenţi, de la ExxonMobil şi până la Saudi Aramco, s-au angajat, în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice COP28 să îşi reducă scurgerile de metan la aproape zero până la sfârşitul acestui deceniu.

Statele Unite se numără printre ţările cu cele mai mari emisii de metan şi au propus măsuri obligatorii pentru a limita scurgerile de petrol şi gaze. O nouă normă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA ar permite publicului să raporteze scurgerile mari de metan către autorităţilor federale de reglementare dacă ar avea acces la tehnologii de detectare a metanului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Google #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.