Republica Moldova riscă să rămână fără energie electrică din România. Bucureștiul intervine

15 Feb. 2024, 06:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
15 Feb. 2024, 06:15 // Actual //  Lupu Eduard

Legislația confuză de peste Prut privind ″starea de urgență″ și ″situațiile excepționale″ a creat riscul ca producătorii de energie electrică din România să considere că le-a încetat obligația legală de a vinde curent destinat consumatorilor finali din Republica Moldova furnizorului de stat basarabean Energocom, pe bază de contracte bilaterale și la preț reglementat de 450 lei/MWh, reiese dintr-un document oficial, analizat de Profit.ro.

OUG nr. 119/2022 din România prevede în prezent, la articolul VII-1, că producătorii locali au această obligație ″În situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova″.

″În Republica Moldova există două mecanisme distincte de declarare a stării de urgență, respectiv situației excepționale: – de către Parlament, conform Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, ce poate declara stare de urgență pe tot teritoriul țării, mai ales în condițiile suprapunerii mai multor factori (pandemie, criza imigranților și efectele războiului din proximitate, crizele energetice etc) și, – de către Comisia pentru Situații Excepționale, care poate declara situația excepțională în domeniul energiei, conform cadrului normativ specific. În condițiile în care starea de urgență declarată de Parlament a încetat începând cu luna ianuarie 2024, iar situația excepțională în domeniul energiei electrice și gazelor naturale continuă, nu este clară aplicabilitatea formulării articolului VII-1″, se menționează în documentul citat.

Pentru a clarifica speța, Guvernul pregătește modificarea OUG nr. 119/2022. Conform draftului de modificare, producătorii români vor fi obligați să vândă către Energocom ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie″.

″Necesitatea continuării ajutorului oferit Republicii Moldova, prin modificarea actului normativ menționat, este justificată de menținerea situației excepționale în domeniul energiei – situație de alertă pe piața energiei electrice este justificată prin vulnerabilitatea crescută a țării și riscurile în aprovizionarea cu energie electrică în condițiile dependenței de Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană și de importurile de energie. Considerând că Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană utilizează o sursă nesigură de gaze naturale, sursă care nu poate asigura integral producția necesară de energie electrică, iar importurile din Ucraina nu sunt disponibile, singura soluție rămâne importul din România″, arată autoritățile.

În perioada octombrie 2022 – februarie 2023, energia electrică exportată din România către Republica Moldova a fost de 523.413 MWh, reprezentând 2,1% din totalul producției realizate în sistemul energetic național românesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Mai 2024, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
18 Mai 2024, 09:46 // Actual //  Lupu Eduard

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor.  Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău