Seceta ar putea „usca” băncile spaniole: Impact persistent asupra solvabilităţii

Seceta gravă şi valurile de căldură din Spania ar putea avea un impact persistent asupra solvabilităţii băncilor din această ţară, prin încetinirea economiei şi pierderile din credite mai mari, a declarat vineri guvernatorul Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, citat de Reuters.

Spania a înregistrat cel mai cald ianuarie de la începutul înregistrării unor astfel de date, în 1961, iar anul trecut a fost al doilea cel mai cald consemnat de ţară, în timp ce un studiu recent a arătat că anumite părţi ale peninsulei Iberice suferă de cea mai uscată perioadă din ultimii 1.200 de ani.

Oamenii de ştiinţă au asociat temperaturile arzătoare şi condiţiile uscate şi cu vânt din multe părţi ale lumii, inclusiv din sudul Europei, cu schimbările climatice.

De Cos a spus că materializarea acestor riscuri ar duce la o reducere cu 0,2 puncte procentuale a raportului de capital de bază Tier 1 al băncilor spaniole şi va persista pe un orizont de trei ani.

”Consumul de capital bancar în acest scenariu advers se explică în principal prin pierderi mai mari din depreciere şi prin generarea de profit net mai mic, în concordanţă cu activitatea economică mai scăzută”, a spus De Cos la un eveniment din Insulele Baleare.

De Cos a spus că băncile ar reacţiona probabil prin reducerea portofoliilor de credite, ceea ce ar atenua efectul asupra solvabilităţii, dar ar exacerba impactul economic.

”În orice caz, dacă secetele şi valurile de căldură ar deveni recurente, impactul lor negativ asupra solvabilităţii şi profitabilităţii sectorului bancar ar fi mai mare decât efectele pe termen scurt identificate în această analiză”, a spus el.

Constatările au făcut parte din rezultatele diferitelor lucrări de la Banca Spaniei.

De Cos, care este şi membru al consiliului de conducere al Băncii Centrale Europene, a spus că valurile de căldură şi seceta pot apărea simultan în mai multe ţări, prezentând riscuri suplimentare.

Luna trecută, BCE a sugerat că şi-ar putea face politica monetară mai ecologică, ca parte a unor noi eforturi de a lua în considerare schimbările climatice în activitatea sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #seceta #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.