Cei vaccinați cu prima doză în străinătate nu vor primi un certificat unic la administrarea rapelului în Moldova

Cu toate că autoritățile încurajează adminstrarea vaccinului în oricare stat al lumii, oficialii de Sănătate spun că administrarea celor două doze de vaccin în țări diferite nu-i oferă persoanei imunizate un certificat unic de vaccinare, transmite IPN.

„Încurajăm oamenii care și-au făcut prima doză într-o țară să-și facă și a doua doză acolo, pentru a beneficia de certificatul starndard care-i va asigura o mobilitate fără probleme la frontiere”, a spus Boris Gâlca, șeful-adjunct al direcției Sănătate Chișinău, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune.

Specialiștii ANSP susțin că Ministerul Sănătății dispune de vaccinurile necesare pentru ca cetățenii imunizați cu prima doză în străinătate să-și administreze rapelul în Republica Moldova. Totuși există o problemă, aceștia vor primi două certificate de vaccinare diferite, ceea ce nu le va asigura eliberarea unui certificat de vaccinare.

„Din punct de vedere medical, susținem vaccinarea cu a doua doză în Republica Moldova, însă nu-i putem asigura cetățeanului vaccinat cu doza doi decât certificatul pentru a doua doză. Astfel, el va avea două certificate, câte unul pentru fiecare doză. Oamenii trebuie să știe că toate criteriile vaccinului și alte variabile introduse în certificatele de vaccinare vor fi diferite”, a precizat epidemiologul Alexei Ceban, unul din coordonatorii campaniei de vaccinare anti-Covid.

„Îndemnăm cetățenii să se vaccineze oriunde s-ar afla, pentru a preveni răspândirea infecției, dar trebuie să-și asume responsabilitatea că vor avea două certificate diferite”, a agăugat Alexei Ceban.

Campania de vaccinare împotriva COVID-19, în Republica Moldova a început la data de 2 martie. De atunci s-au vaccinat aproape 420 de mii de persoane, ceea ce constituie 10% din populație. Numai în ultimele 7 zile s-au vaccinat peste 100 de mii de oameni.

#a adoua doza #certificat de vaccinare #vaccinare #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.