Criză de motorină în Europa: scăderi ale exporturilor din SUA şi preţuri în creştere. Moldova nu este ferită

26 Feb. 2024, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 11:21 // Actual //  bani.md

Scăderea activităţii de rafinare din SUA şi întreruperile din comerţul mondial au redus aprovizionarea cu motorină în ultimele săptămâni, reducând luna aceasta exporturile de motorină americană către Europa, care au atins un nivel istoric, relatează Reuters.

Dificultăţile în asigurarea motorinei americane complică o criză de aprovizionare existentă în Europa, care se baza anterior pe exporturile de combustibil din Rusia.

Preţurile motorinei americane au urcat pentru scurt timp luna aceasta la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, ceea ce a redus oportunităţile de arbitraj pentru a expedia combustibilul în Europa.

Mulţi dintre ceilalţi furnizori ai Europei din Orientul Mijlociu şi Asia au fost nevoiţi să ocolească Capul Bunei Speranţe din cauza atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roşie, ceea ce a dus la întârzieri mari şi a făcut ca şi acest comerţ să fie mai puţin profitabil.

Importurile europene de motorină din SUA au scăzut cu aproape jumătate în această lună, la 6,65 milioane de barili, în scădere de la 11,44 milioane de barili în ianuarie, care a marcat cel mai ridicat nivel din august 2017, potrivit unei analize a firme de urmărire a navelor Kpler.

Scăderea schimburilor comerciale a venit în condiţiile în care rafinăria BP, de 435.000 de barili pe zi, Whiting, din Indiana – un important producător american de motorină – a fost închisă la începutul lunii februarie, în urma unor pene de curent.

Întreruperea a coincis cu probleme operaţionale la mai multe uzine din cauza unui val de frig de la jumătatea lunii ianuarie, cum ar fi rafinăria TotalEnergies. Altele, inclusiv uzina Motiva Enterprises, se află în revizii planificate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!