Versailles de Suedia! Bijuteria imobiliară de aproape 300 de ani, reşedinţa regilor, la vânzare pentru 12 mil. de euro

16 Mart. 2024, 13:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2024, 13:17 // Actual //  bani.md

Niklas Davidsson a descoperit complexul Loviselund în anii ’90, în timp ce căuta o casă în Stockholm. Davidsson, importator de vinuri, a fost cucerit de localizarea proprităţii, care se află aproape de centrul capitalei suedeze, însă în ciuda acestui fapt oferă o atmosferă privată. El a cumpărat proprietatea de 16.000 de metri pătraţi în 1995 şi abia mai târziu a aflat că aceasta fusese oferită ca dar de nuntă reginei suedeze Lovisa Ulrika la căsătoria acesteia cu Adolf Fredrik în 1744.

Acum, la aproape 30 de ani după ce a cumpărat Loviselund, Davidsson a scos-o la vânzare pentru 12 milioane de dolari prin intermediul Sotheby. Complexul vine la pachet cu 14 dormitoare repartizate în trei case separate: conacul original din anii 1700, un han construit în 1682 şi o reşedinţă modernă pe care Davidsson a adăugat-o complexului în 2000. Acestea prezintă un total de 1.292 de metri pătraţi de spaţiu de locuit. Există, de asemenea, un pavilion pe malul lacului cu un doc privat şi un garaj pentru opt maşini, scrie Bloomberg.

„Această zonă este ca un fel de Versailles al Suediei, este foarte frumoasă. Cu excepţia faptului că nu este la fel de strălucitoare, ci mai degrabă e o aşezare cu un aer tradiţional”, a declarat Niklas Davidsson.

Impresionantul conac din secolul XVIII-lea are o faţadă din tencuială galbenă ca untul şi un acoperiş cu mansardă, iar spaţiul de locuit este de 594 de metri pătraţi. La intrare, oaspeţii sunt întâmpinaţi de o scară impunătoare de piatră. Salonul de la parter are picturile originale de acum 300 de ani pe tavan şi un şemineu din marmură albă, acesta fiind locul în care familia sărbătoreşte Crăciunul.

Davidsson o compară cu casa din filmul Fanny şi Alexander din 1982 al lui Ingmar Bergman. Există cinci dormitoare, inclusiv un apartament principal cu o zonă de dressing. Mansarda de la etajul al treilea are grinzi de lemn expuse şi a funcţionat ca zonă de conferinţe pentru întâlnirile de lucru. Subsolul are două pivniţe, una pentru alimente şi alta pentru vinuri.

Conacul vechi de aproape 300 de ani a fost întotdeauna grandios, spune Davidsson, dar avea nevoie de multe lucrări de renovare atunci când l-a cumpărat. Reabilitarea extinsă şi costisitoare a durat aproximativ cinci ani pentru a păstra caracteristicile de design originale, adăugând în acelaşi timp elemente moderne.

„Am refăcut acoperişul, am schimbat instalaţia electrică şi  conductele de apă. Am pus încălzire, izolaţie şi încălzire prin pardoseală”, spune Davidsson, refuzând să spună cât a cheltuit.

Regina Lovisa Ulrika, patroană a artelor, promotoare a idealurilor iluministe şi fondatoare a Academiei Regale Suedeze de Litere, a locuit de fapt acolo? Davidsson crede că nu, deşi cronicile şi datele istorice spun că aceasta se bucura de grădinile impunătoare ale proprietăţii.

Cea de-a doua casă de pe proprietate este Wärdshuset (han în engleză). Clădirea a fost renovată în mod similar, cu instalaţii sanitare moderne şi încălzire prin pardoseală pentru a se încălzi în timpul iernilor lungi din Suedia.

„A fost un hotel în anii 1600 şi este, de fapt, cea mai veche proprietate în picioare din toată această zonă. Wärdshuset conţine cinci dormitoare şi totalizează 292 de metri pătraţi de spaţiu – perfect pentru a găzdui oaspeţi”, spune Davidsson.

Cea de-a treia casă, o unitate modernă pe care Davidsson o numeşte „Clădirea Grajdurilor”, a fost adăugată în 2000. Arhitectul regal Ove Hidemark a proiectat locuinţa cu patru dormitoare şi 418 metri pătraţi, cu tavane înalte de şase metri şi vedere la lacul Mälaren. Terasele orientate spre est şi vest întâmpină soarele la răsărit şi la apus.

Toate cele trei case sunt orientate spre lac, există, de asemenea, un bar în aer liber şi o mulţime de locuri pentru întâlniri. Cu barca, este nevoie de doar 15 minute pentru a ajunge în centrul oraşului Stockholm, spune Davidsson.

În ceea ce priveşte potenţialii cumpărători, Davidsson îşi imaginează o familie sociabilă sau o persoană cu o afacere, care s-ar bucura să folosească terenul de 16.000 de metri pătraţi peentru a organiza petreceri de vară pe malul lacului, aşa cum a făcut el.

„Este cea mai bună locaţie pentru o petrecere, nu există nimic asemănător.” a mai spus Niklas Daviddson.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.