Se vinde o fabrică legendară peste Prut

Prima fabrică de seringi de unică folosință din România, Sanevit Arad, a intrat în faliment. Aceasta nu mai produce nimic de un deceniu și este scoasă la licitație publică. Preţul de pornire fiind de 1.685.000 de euro, potrivit ofertelor publicate pe site-urile de specialitate.

Fabrica are un teren în suprafaţă de 30.245 de metri pătraţi, situat pe o arteră principală din cartierul Grădişte, din oraşul Arad, şi câteva clădiri construite, între care o hală de producţie de peste 14.000 de metri pătraţi, menionează Agerpres.

Licitaţia se va desfășura, miercuri, 10 aprilie, ora 14,00, la sediul lichidatorului judiciar (str. D. Bolintineanu nr. 5 et.1 ap. 3).

Potrivit anunţurilor publicate, cei care doresc să participe se vor prezenta la sediul lichidatorului judiciar până în 9 aprilie, ora 14,00, şi vor depune documentele necesare înscrierii şi dovada achitării garanţiei de participare, care este de 10% din preţul de pornire, fără TVA. În caz de neadjudecare, licitaţia va fi reluată în 17 şi 24 aprilie, menționează sursa citată.

Tribunalul Arad a admis încă din 2021 începerea procedurii falimentului şi dizolvarea fabricii „Sanevit 2003” Arad.

Fabrica arădeană de seringi era unică la mijlocul anilor 1990 şi avea o capacitate anuală de producţie de 160 – 200 milioane de seringi şi 520 milioane de ace medicale. Cu toate acestea, nu a avut o producție mai mare de 30% din capacitate. Din 2013, Sanevit nu a mai produs nimic şi a rămas cu datorii de aproximativ 8,4 milioane de lei.

Ministerul Economiei, acționarul firmei Sanevit, a încercat de mai multe ori să o privatizeze, însă nu au existat investitori interesaţi.

Fabrica de seringi Sanevit 2003 Arad a mai fost scoasă la licitaţie de Ministerul Economiei, în 2015, la preţul de aproximativ 7,4 milioane de euro. Ministerul Economiei a preluat fabrica în iunie 2012, pentru a o salva de la faliment, însă, fără succes.

În ultimii 30 de ani, au fost privatizate mai multe companii de stat. Zeci dintre acestea au intrat în faliment.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.