Vânzările de mașini electrice scad în Europa. China a câștigat cursa

12 Apr. 2024, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2024, 06:00 // Actual //  bani.md

Vânzările de vehicule electrice sunt sub presiune din cauza afluxului de mașini electrice noi fabricate în China, scrie The Telegraph.

Vânzările de mașini electrice Volkswagen au scăzut cu aproape un sfert în Europa, deoarece cererea de vehicule alimentate cu baterii se blochează și cumpărătorii revin la benzină.

Vânzările de vehicule electrice (EV) au scăzut cu 24% în primele trei luni ale anului, deoarece inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie au diminuat cererea.
La nivel global, vânzările de mașini electrice Audi, Skoda și Porsche au scăzut cu 3%, la 136.400, în timp ce vânzările de mașini cu motor cu combustie au urcat cu 4%, la aproape două milioane.

Scăderea cererii de vehicule electrice vine pe măsură ce politicienii din regiune retrag subvențiile și reconsideră obiectivele ambițioase de a trage pe dreapta mașinile pe benzină și diesel.

În septembrie, premierul britanic Rishi Sunak, a amânat un termen limită pentru blocarea vânzărilor noi de benzină și motorină în Regatul Unit din 2030 până în 2035. Stimulentele pentru șoferii care cumpără vehicule electrice noi au fost abandonate în 2022.

Datele sugerează că cererea de mașini pe benzină crește mai rapid decât pentru modelele electrice în Marea Britanie.

Înmatriculările de vehicule electrice au fost cu doar 3,8% mai mari luna trecută decât au fost cu un an mai devreme, conform cifrelor publicate săptămâna trecută de Societatea Producătorilor și Comercianților de Automobile, în timp ce vânzările de motoare pe benzină au crescut cu 9,2%.

Volkswagen vinde unele dintre cele mai populare modele de vehicule electrice din Marea Britanie, inclusiv gama Audi e-Tron și Volkswagen ID.

Între timp, oficialii din UE s-au gândit să reducă o interdicție similară a mașinilor pe benzină și diesel în bloc pentru a permite utilizarea combustibililor sintetici – așa-numiții e-combustibili – care pot alimenta un motor cu combustie.

Matthias Schmidt, fondatorul Schmidt Automotive Research, a declarat că Volkswagen a fost afectat de reducerea subvențiilor pentru vânzările de vehicule electrice în Germania. UE a înghețat, de asemenea, ținte de emisii pentru flotele de vehicule, împiedicând vânzările.

Mercedes-Benz a raportat miercuri și o scădere a vânzărilor de vehicule electrice, dând vina „încheierea bruscă a unui stimulent fiscal” în Germania și eliminarea treptată a unui model electric popular de la marca sa Smart.

Vânzările de vehicule electrice ale Volkswagen sunt, de asemenea, sub presiune, deoarece producătorii de automobile europeni se confruntă cu o concurență tot mai mare din cauza afluxului de mașini electrice noi fabricate în China. Mărci precum BYD oferă mașini alimentate cu baterii la un preț mai ieftin decât rivalii occidentali.

UE, investigație pentru subvențiile primite de constructorii auto chinezi
UE a lansat o investigație cu privire la subvențiile oferite producătorilor de automobile chinezi de către Beijing. Experții de la Institutul Kiel din Germania estimează că numai BYD a primit mai mult de 3,4 miliarde de euro în subvenții de la guvernul chinez în ultimii ani, scrie Bloomberg.
Cu toate acestea, în timp ce vânzările de mașini electrice în Europa au scăzut brusc, acestea au crescut cu aproape 91% în China, a spus Volkswagen.

Hildegard Wortmann, membru al consiliului executiv al Volkswagen, a declarat: „Portofoliul nostru diversificat de produse ne oferă flexibilitatea necesară pentru a compensa fluctuațiile cererii în anumite segmente – așa cum este în prezent cazul vehiculelor complet electrice – în altele”.
Scăderea vânzărilor Volkswagen urmează o scădere bruscă a livrărilor la Tesla, principalul producător de vehicule electrice din Occident. Săptămâna trecută, afacerea lui Elon Musk a raportat o scădere cu 8% a vânzărilor în trimestrul martie.

Nu toate companiile se luptă: BMW a declarat miercuri că vânzările sale de vehicule electrice au crescut cu 28% în cele trei luni până în martie. Livrările modelelor sale alimentate cu baterii, cum ar fi i4, iX1 și i7, au crescut cu 41 buc în această perioadă.

Cu toate acestea, mai mulți producători de automobile au respins planurile de a lansa noi mașini electrice, pe fondul dovezilor că entuziasmul șoferilor pentru ele slăbește.
Bentley, producătorul britanic de mașini deținut de Volkswagen, a amânat planurile de a lansa primul său vehicul electric până în 2026.

Lamborghini, care este deținută de gigantul auto german Volkswagen, nu va începe să vândă un model complet electric până în 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.