Nemții renunță să confiște rezervele Rusiei, temându-se de cererile de reparații din cel de-al Doilea Război Mondial

Autoritățile germane refuză să confiște rezervele rusești înghețate, temându-se de noi cereri de reparații, scrie The Wall Street Journal.

Problema răzbunării pentru crimele nazismului bântuie Germania de zeci de ani. După al Doilea Război Mondial, a fost de acord cu plăți către URSS și aliați, apoi supraviețuitorii Holocaustului și familiile victimelor sale au primit mai mult de 90 de miliarde de dolari. Relațiile cu Polonia sunt mai complicate. Ea nu a primit despăgubiri (cu excepția cazurilor individuale pentru un total de 270 de milioane de dolari), deoarece în blocul sovietic Varșovia și-a retras pretențiile împotriva RDG, iar când Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, aceasta și Germania au abandonat pretențiile reciproce.

Dar problema prejudiciilor încă bântuie în Polonia. În 2022, Varșovia a cerut despăgubiri de 1,3 trilioane de dolari, iar cu trei ani mai devreme Grecia a emis un proiect de lege de peste 300 de miliarde de dolari. În plus, tribunalele din Italia, pe care armata germană a ocupat-o în 1943 după căderea regimului lui Mussolini, le-au acordat în ultimii ani plăți către familiile victimelor ocupației și chiar au încercat să sechestreze bunurile statului german din țară. Pentru aceasta, Germania a implicat Italia în examinarea cazului la Curtea Internațională de Justiție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră