Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova marchează 25 de ani de la adoptarea legii instituției camerale

La data de 13 mai 1999, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie”, atribuind Camerei statutul de organizație nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele întreprinzătorilor din Republica Moldova.

Cu prilejul celebrării celor 25 de ani de la adoptarea legii instituției camerale, Președintele CCI a RM Sergiu Harea a felicitat membrii și echipa, care contribuie la dezvoltarea sistemului cameral, promovarea produselor și serviciilor autohtone, dar și la consolidarea mediului de afaceri și a celui investițional din țară.

„Stimați membri, parteneri, Legea CCI a RM a fost adoptată pentru a stabili bazele organizării juridice a activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie și facilitează asocierea mediului de afaceri într-o instituție camerală care susține și promovează businessul moldovenesc. Pe parcursul acestor 25 de ani, doar împreună am reușit să contribuim la creșterea competitivității antreprenorilor autohtoni, am promovat produsele și serviciile autohtone la evenimente expoziționale organizate acasă, dar și peste hotare, am promovat învățământul dual; am facilitat comerțul exterior prin servicii de expertiză și certificarea originii mărfurilor; am organizat misiuni economice peste hotare; am oferit servicii de Arbitraj și Mediere, etc. Sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de instituția camerală, susțin eforturile noastre de a promova afacerile locale și cred cu certitudine că doar împreună vom contribui la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova”, a menționat Sergiu Harea.

La momentul de față, instituția camerală reunește peste 1100 de membri din toate ramurile economiei naționale, ce se bucură de suportul Camerei din Chișinău, dar și a celor 9 filiale de pe întreg teritoriul țării (Edineț, Bălți, Soroca, Cahul, Tighina, Orhei, Ungheni, Hîncești, Găgăuzia și Rîbnița).

Camera este persoană juridică de drept public, care exercită unele funții publice delegate de stat (precum: certificate de origine, Carnete ATA, aviz de impediment justificator și în domeniul învățământului dual), facilitează parteneriatele strategice orientate spre atragerea investițiilor, promovează relațiile comerciale naționale și internaționale și contribuie la aplicarea bunelor practici în dezvoltarea economică și socială a țării.

#25 de ani de la adoptare #CCI a RM #Sergiu Harea #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.