Revocarea lui Clima de la șefia Curții de Apel – între legalitate și campanie electorală

Păreri împărțite între juriști cu privire la decizia președintei Maia Sandu de a anula decretul prin care Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău. În timp ce unii juriști spun că decretul șefei statului nu prevede excluderea lui Clima din sistem, ci doar înlăturarea lui din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, alți juriști califică decizia Maiei Sandu drept electorală și anticipează un eșec pentru președinție în instanța de judecată, notează IPN.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune că decretul președintei Sandu, care anulează decretul fostului președinte Dodon de numire a lui Clima în funcție, este „perfect legal” și presupune privarea lui Clima de o funcție administrativă.

„Cei care încearcă să facă o similitudine dintre acest caz și cazul Domnicăi Manole, de sorginte penală a majorității PSRM-ȘOR, nu au analizat textul decretului președintelui. În acest decret nu este vorba despre desființarea funcției de judecător a lui Vladislav Clima, ci doar a funcției administrative de președinte. Vladislav Clima rămâne judecător, să facă dreptate cu ghilimelele de rigoare. Nu-i va fi afectat statutul de judecător prevăzut de Constituție”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

De cealaltă parte, unii juriști spun că președinta Sandu folosește cazul Clima pentru a demonstra în campanie electorală necesitatea reformării sistemului judiciar. Mai mult, instanța de judecată ar putea anula decretul prezidențial și l-ar putea menține pe Clima în funcție.

„Se face o confuzie între oportunitate și legalitate. Mulți oameni pot crede oportună această decizie, dar felul în care s-a luat această decizie este departe de a fi legală. Atât timp cât s-au respectat toate procedurile și rigorile, instanța nu poate să ia altă decizie, decât să-l mențină pe Clima în funcția de președinte. Altă soluție decât anularea acestui decret în instanța de judecată nu există și va fi, cu siguranță, un val de nemulțumire din partea societății. Dar instanța nu analizează aspecte de oportunitate. Este campanie electorală, de ce Maia Sandu n-a venit cu această decizie din decembrie 2020, dacă era convinsă că se comite un abuz? S-a așteptat un moment de oportunitate politică”, a spus avocata Cristina Țărnă.

Potrivit reprezentanților Platformei DA, eventualitatea menținerii în vigoare a decretului prin care Clima a devenit președinte al Curții de Apel va demonstra că sistemul opune rezistență oricărei reforme.

„Cel mai grav lucru care există acum în sistemul judiciar este sentimentul de impunitate. Cea mai mare pedeapsă la noi pentru un judecător a fost obligarea lui să plece benevol din funcție, ulterior își schimba funcția de judecător pe cea de avocat și activa bine-mersi. Această castă a judectorilor creată de regimul Plahotniuc funcționează în continuare. Verdictul în cazul Clima trebuie să-l dea tot instanța de judecată. Este un cerc vicios, din acest motiv este necesară o reformare cât mai rapidă a sistemului”, e de părere Dinu Plîngău.

Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău în septembrie 2020 prin decretul președintelui de atunci, Igor Dodon.

#Curtea de Apel #Clima

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.