Două femei au câștigat o avere din căsătoriile cu 19 bărbați în doar 2 ani. Au fost înșelați cu circa 300.000 de euro

19 bărbați din China au descoperit că împărțeau doar două soții și au fost înșelați de către acestea cu peste 2 milioane de yuani, adică aproximativ 300.000 de euro.

Autoritățile din Mongolia Interioară, regiune autonomă din China, au confirmat săptămâna aceasta că cele două femei și trei complici, care se dădeau drept membri ai familiei, au fost reținuți. Anchetatorii au descoperit o schemă elaborată de escrocherie, care a implicat încheierea a 19 căsătorii, din câte se cunoaște până acum, scrie Digi24.

Femeile au fost descoperite după ce unul din miri a găsit pe o rețea socială un video în care mireasă era chiar soția lui. Bărbatul s-a dus la poliție, iar în urma anchetei s-a aflat că „soția iubitoare” făcea parte dintr-un grup de 5 persoane care a pus la cale o escrocherie ingenioasă, prin căsătorie.

Astfel, 2 femei îndeplineau rolulurile de soții și alte trei persoane, de rude apropiate.

În mai puțin de 2 ani, cele două femeie au convins 19 bărbați să se căsătorească cu ele. Mai mult, acestea pretindeau cadouri de logodnă în bani sau obiecte de valoare, pe care le-au primit. Cei mai mulți din cei 19 miri provin din zone rurale, unde își găsesc foarte greu partenere.

Cei 19 bărbați au fost convinși să amâne înregistrarea legală a căsătoriei sub diverse pretexte.

Bărbatul de 35 de ani, din Urad, care și-a văzut soția căsătorindu-se cu un bărbat dintr-un oraș apropiat într-un clip de pe internet l-a contactat în primă fază pe al doilea soț și împreună au mers la poliție, realizând că au fot înșelați, pentru că femeia pretinsese de la amândoi bijuterii și sume importante de bani drept cadou.

Femeia, din provincia Gansu, le-a fost prezentată de un „pețitor”, care era, de fapt, complicele la schema de escrocherie. La momentul când s-a descoperit toată povestea, ea era căsătorită de 2 luni cu primul bărbat, dar a stat cu el doar 10 zile, spunând că trebuie să aibă grijă de părinții grav bolnavi.

Anchetatorii au descoperit că cele două femei acționau identitic și își găseau partenerii prin intermediul aceluiași pețitor. Primele căsătorii au fost încheiate în 2019 și, între timp, cele două s-au căsătorit în total cu 19 bărbați.

#castiguri #casatorie #escrocherie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.