Volatilitate pe piața cerealelor: Grâul și porumbul în scădere, floarea-soarelui în atenția traiderilor

În prima jumătate a lunii iunie, piețele cerealiere din Regiunea Bazinului Mării Negre au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor, alimentate de rapoartele despre recolta redusă din Rusia și interdicția Turciei privind importul de grâu. Totuși, în săptămânile a treia și a patra ale lunii, prețurile au scăzut abrupt, sub presiunea unei noi recolte abundente, potrivit directorului executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija.

În portul Constanța, prețul grâului a înregistrat o scădere rapidă, coborând cu 38 EUR/t în doar două săptămâni, până la 192 EUR/t. Această evoluție a fost reflectată și în alte regiuni: în Republica Moldova, prețurile grâului au urmat o traiectorie similară, atingând cote record la începutul lunii, dar coborând considerabil până la sfârșitul lui iunie.

„Prețul grâului a atins nivelul record – în regiunile centrale (Șoldănești, Florești) ajungea chiar la 3 500 lei/t (alimentar) și 3 200 lei/t (furajer)- preț care nu a mai fost înregistrat în acest sezon. La situația din 25 iunie 2024, valoarea grâului a coborât brusc la 2800 lei/t pentru alimentar și 2700 lei/t pentru cel furajer, preț luat pentru regiunile centrale ale țării. Traiderii naționali propun următoarele valori pentru grâu: Crist Valg SRL- 3000/3100 lei/t (recolta veche) livrat la elevator Iargara, Cereale Glodeni SRL- 2750-2800 lei/t (recolta veche) zona Nord. Ancom Agro SRL oferă prețul de 2350/2550 lei/t pentru recolta nouă livrată la elevatorul Gura Camencii”, susține Rija.

În ceea ce privește porumbul, piața a fost mai puțin activă, cu prețuri stabilizate în jurul valorii de 180 EUR/t în Constanța pentru recolta nouă. În paralel, Ministerul Agriculturii din Ucraina a revizuit în sus estimările producției de cereale pentru sezonul curent, în contextul unei creșteri a producției totale.

„În Republica Moldova prețul porumbului a scăzut și el la 3000 lei/t în regiunile centrale, după o creștere de până la 3500 lei/t înregistrată în prima săptămână a lunii iunie. Momentan, puțini traideri mai procură porumb. Prețul oferit de Demir-Agro SRL este de 3200 lei/t, cel oferit de Orom- Imexpo SRL este de 3400 lei/t – în portul Giurgiulești”, a punctat Rija.

Rapița românească a suferit și ea sub presiunea unei cereri limitate, prețurile stabilizându-se la aproximativ 440 EUR/t DAP Constanța, în timp ce recolta semințelor de floarea-soarelui în Bazinul Mării Negre a arătat o perspectivă pozitivă. În Moldova, interesul pentru floarea-soarelui a fost susținut, cu prețuri competitive oferite de traideri în diverse regiuni. Cantitățile rămase la cei existenți sunt de până la 25-50 tone, ce nu e semnificativ. Dar vorbim și de o piață fără cumpărător procesatorii nu cumpără, iar traiderii sunt interesați de a achiziționa ultimele volume în zona Giurgiulești. Prețul la floarea soarelui propus de Orom-Imexpo SRL este de 8200 lei/t în Giurgiulești, Cereale-Glodeni SRL propune prețul de 7200 lei/t în regiunea Nord, iar Ancom-Agro SRL prețurile de 7200/7300/7400 pentru zonele Nord, Centru și Sud respectiv.

În concluzie, piețele cerealiere din regiune se confruntă cu o volatilitate semnificativă în prețuri, influențate de condițiile meteorologice și de dinamica exporturilor și importurilor în context global. Traiderii și fermierii urmăresc cu atenție evoluțiile pieței în așteptarea unor oportunități favorabile de tranzacționare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.