Cea mai mare prăbușire a prețurilor locuințelor din Europa

Crizele multiple din Europa provocate de războiul din Ucraina au urcat costul vieții din multe state occidentale, dar au lovit însă în sectorul imobiliar din câteva regiuni. În Germania prețul locuințelor a căzut cu 15% față de vârful din 2022.

Bulele imobiliare au început să se spargă, rând pe rând, în Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Franța și Danemarca, care au cunoscut în 2023 cele mai mari scăderi față de vârf,potrivit Wolf Street.

Cele mai importante scăderi ale prețurilor locuințelor din Europa în 2023, față de vârful acestora au avut în: Germania: -15,0%, Finlanda: -12,6%, Suedia: -10,3%, Austria: -9,6%, Franța: -6,8%, Danemarca: -5,8%.

Cei mai mari câștigători din 2010 până la vârful lor: Austria: +136%, Republica Cehă: +130%, Portugalia: +104%, Germania: +104%, Suedia: +103%, Norvegia: +101%.

Prețurile caselor din Italia sunt sub nivelul în care erau în 2010. Prețurile caselor din Finlanda au scăzut înapoi la locul în care erau în 2010.

Iar prețurile locuințelor din Spania, după o scădere abruptă, sunt cu doar 5,7% peste cele din 2010. Spania a avut o bulă imobiliară fabuloasă, care a explodat spectaculos, dar asta s-a întâmplat înainte de 2010, iar implozia s-a produs în 2015, după care prețurile s-au ridicat din nou. Aceste piețe se află la celălalt capăt al spectrului.

În Țările de Jos, creșterea prețului locuințelor din 2023 a fost de 5,7% (an la an) și cu 52,5% față de vârful din 2010. În schimb, în Germania, scăderea a fost de 6,2% în 2023, comparativ cu un an în urmă. Creșterea față de anul 2010 s-a situat la 104,2%.

În Franța, scăderea de la an al an, în 2023 a fost de 5,2 %, iar avansul față de 2010 este de doar 39%. Aici, tendința s-a inversat de 7 trimestre, iar scăderea a fost continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #prabusire #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.