Compania germană de utilități EnBW, deținută de stat, a anunțat o investiție de un miliard de euro pentru construirea unor conducte destinate transportului hidrogenului curat. Aceste conducte vor face parte dintr-o rețea națională mai mare, care ar trebui să devină operațională până în 2032. Aceasta reprezintă un pas important în implementarea strategiei Germaniei pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului verde, considerată energia viitorului după ce dependența de gazele ieftine din Rusia s-a dovedit a fi un dezastru economic.
Unii consideră această reorientare a Germaniei către hidrogen ca pe un nou pariu riscant. Germania nu va putea produce tot hidrogenul necesar și va trebui să importe între 50-70% din consum. Alții văd în inițiativele Berlinului un exemplu de urmat pentru restul lumii. Totuși, fără o rețea europeană sigură și acorduri internaționale ferme, succesul este incert.
Hidrogenul verde este produs prin electroliza apei folosind electricitate generată de turbine eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, Germania și țările exportatoare vor trebui să construiască nu doar instalații de electroliză, ci și ferme eoliene și solare, precum și conductele necesare.
Conform planurilor actuale, o parte semnificativă a importurilor de hidrogen va proveni din regiunile Mediteranei și Africa de Nord, ceea ce înseamnă că hidrogenul va trebui transportat prin statele vecine. Berlinul a prezentat săptămâna trecută strategia pentru importurile de hidrogen, evidențiind dependența de furnizorii externi. Grupurile de lobby din industrie au criticat strategia, subliniind lipsa proiectelor credibile pentru infrastructura de transport.
Operatorii rețelelor de gaze din Germania au solicitat aprobări pentru construirea unor „autostrăzi ale hidrogenului” de aproape 10.000 de kilometri, primele conducte urmând să devină operaționale chiar anul viitor. Aceste autostrăzi H2 vor costa aproximativ 20 de miliarde de euro. PwC estimează costurile totale pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului în Germania la 65-80 miliarde de euro până în 2030. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi a avertizat că planurile UE pentru extinderea rapidă a pieței hidrogenului verde sunt „exagerat de ambițioase” și conduse mai mult de voință politică decât de analize pertinente.
Germania are printre cele mai îndrăznețe planuri de înlocuire a cărbunelui, întâi cu gaze naturale, apoi cu hidrogen, pentru a-și ecologiza economia. Gazele rusești ieftine nu mai sunt disponibile și au fost înlocuite parțial cu gaze naturale lichefiate, mai scumpe. Există mari îndoieli că hidrogenul va fi disponibil în cantitățile necesare și la costuri reduse. Energia scumpă este una dintre principalele cauze ale recesiunii industriale din Germania.
Berlinul speră că va fi unul dintre cei mai mari cumpărători de hidrogen, iar dimensiunea pieței îi va oferi avantaje în negocieri. Guvernul german mizează pe anunțurile și intențiile sale pentru a convinge companiile să finanțeze producția de hidrogen și infrastructura necesară. O arteră importantă va fi H2Med, autostrada hidrogenului care va lega Germania de Spania. Cooperarea cu parteneri precum Italia și Spania este esențială pentru succesul planurilor germane.
Italia a anunțat că va găzdui un summit la toamnă pentru a prezenta coridorul SouthH2, destinat transportului hidrogenului din sudul Mediteranei în nordul Europei. Spania intenționează să devină producător de hidrogen verde și a obținut recent aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de fabrici de hidrogen și dezvoltarea „văilor hidrogenului”.