Germania pariază zeci de miliarde de euro şi viitorul economic pe hidrogen verde pe care n-o să-l producă niciodată

Compania germană de utilități EnBW, deținută de stat, a anunțat o investiție de un miliard de euro pentru construirea unor conducte destinate transportului hidrogenului curat. Aceste conducte vor face parte dintr-o rețea națională mai mare, care ar trebui să devină operațională până în 2032. Aceasta reprezintă un pas important în implementarea strategiei Germaniei pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului verde, considerată energia viitorului după ce dependența de gazele ieftine din Rusia s-a dovedit a fi un dezastru economic.

Unii consideră această reorientare a Germaniei către hidrogen ca pe un nou pariu riscant. Germania nu va putea produce tot hidrogenul necesar și va trebui să importe între 50-70% din consum. Alții văd în inițiativele Berlinului un exemplu de urmat pentru restul lumii. Totuși, fără o rețea europeană sigură și acorduri internaționale ferme, succesul este incert.

Hidrogenul verde este produs prin electroliza apei folosind electricitate generată de turbine eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, Germania și țările exportatoare vor trebui să construiască nu doar instalații de electroliză, ci și ferme eoliene și solare, precum și conductele necesare.

Conform planurilor actuale, o parte semnificativă a importurilor de hidrogen va proveni din regiunile Mediteranei și Africa de Nord, ceea ce înseamnă că hidrogenul va trebui transportat prin statele vecine. Berlinul a prezentat săptămâna trecută strategia pentru importurile de hidrogen, evidențiind dependența de furnizorii externi. Grupurile de lobby din industrie au criticat strategia, subliniind lipsa proiectelor credibile pentru infrastructura de transport.

Operatorii rețelelor de gaze din Germania au solicitat aprobări pentru construirea unor „autostrăzi ale hidrogenului” de aproape 10.000 de kilometri, primele conducte urmând să devină operaționale chiar anul viitor. Aceste autostrăzi H2 vor costa aproximativ 20 de miliarde de euro. PwC estimează costurile totale pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului în Germania la 65-80 miliarde de euro până în 2030. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi a avertizat că planurile UE pentru extinderea rapidă a pieței hidrogenului verde sunt „exagerat de ambițioase” și conduse mai mult de voință politică decât de analize pertinente.

Germania are printre cele mai îndrăznețe planuri de înlocuire a cărbunelui, întâi cu gaze naturale, apoi cu hidrogen, pentru a-și ecologiza economia. Gazele rusești ieftine nu mai sunt disponibile și au fost înlocuite parțial cu gaze naturale lichefiate, mai scumpe. Există mari îndoieli că hidrogenul va fi disponibil în cantitățile necesare și la costuri reduse. Energia scumpă este una dintre principalele cauze ale recesiunii industriale din Germania.

Berlinul speră că va fi unul dintre cei mai mari cumpărători de hidrogen, iar dimensiunea pieței îi va oferi avantaje în negocieri. Guvernul german mizează pe anunțurile și intențiile sale pentru a convinge companiile să finanțeze producția de hidrogen și infrastructura necesară. O arteră importantă va fi H2Med, autostrada hidrogenului care va lega Germania de Spania. Cooperarea cu parteneri precum Italia și Spania este esențială pentru succesul planurilor germane.

Italia a anunțat că va găzdui un summit la toamnă pentru a prezenta coridorul SouthH2, destinat transportului hidrogenului din sudul Mediteranei în nordul Europei. Spania intenționează să devină producător de hidrogen verde și a obținut recent aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de fabrici de hidrogen și dezvoltarea „văilor hidrogenului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hidrogen #productie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.