VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a anunțat că agricultori din mai multe raioane ale Republicii Moldova, după două zile de proteste la nivel local, se simt ignorați de autorități. Aceștia se declară dezamăgiți că președinta Maia Sandu nu a răspuns solicitărilor lor și că nu a existat niciun anunț referitor la retrimiterea legii secetei în Parlament, lege despre care fermierii susțin că a fost adoptată în grabă, fără consultări.

Ca răspuns, fermierii au decis să își continue protestele și au planificat o manifestație în fața Președinției pe 19 septembrie, la ora 12:00. Un grup de reprezentanți ai agricultorilor va încerca să discute direct cu președinta țării, solicitând modificarea legii secetei conform propunerilor Asociației Forța Fermierilor. Între timp, tehnica agricolă rămâne amplasată pe marginea drumurilor, iar alte raioane urmează să se alăture protestelor în zilele următoare.

Fermierii cer ca legea să fie returnată în Parlament pentru a fi modificată de urgență, astfel încât să reflecte cerințele și nevoile agricultorilor afectați de secetă.

Legea votată vineri de Parlament prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.