VIDEO Festivalul BelEU Fest: Uniți prin diversitate în sudul Moldovei

14 Aug. 2024, 09:39
 // Categoria: Slider // Autor:  Soroceanu Olga
14 Aug. 2024, 09:39 // Slider //  Soroceanu Olga

Pe malul lacului Beleu din satul Slobozia Mare, în inima rezervației biosferei „Prutul de Jos”, a avut loc cea de-a III-a ediție a Festivalului BelEU Fest. Acesta a reunit comunitățile locale, turiștii din întreaga țară, artiștii și experții în cultură și mediu, toți având un singur scop: să celebreze diversitatea și bogăția patrimoniului național.

„Este un festival care adună lumea, satele din vecinătate. Au venit din orașul Cahul, de la Chișinău și din toată zona, din România, din orașul Galați. Este ceva mirific, este ceva fantastic pentru noi, aici la malul lacului Beleu. Ne pare bine pentru toată lumea care a venit și ne simțim atât de minunat. Uniți în diversitate – acesta este mesajul festivalului nostru.”, a declarat Valentina Carastan, primară de Slobozia Mare.

Festivalul a subliniat importanța valorilor europene. Motto-ul „Uniți prin diversitate” a fost ales cu grijă pentru a reprezenta spiritul evenimentului.

„Tot ce avem noi ca patrimoniu cultural ne facem și mai bogați, și mai pregătiți pentru a ne uni cu patrimoniul mare, cultural al Uniunii Europene. Puternici suntem atunci când suntem uniți. Atât timp cât încercăm tot felul de subiecte care ar putea diviza lumea într-o țară atât de mică cum suntem noi, nu ne ajută să fim mai prosperi, să trăim mai bine. Odată ce geografic suntem țară europeană, trebuie să fim și social, și economic, și politic – parte a marii familii europene.”, a afirmat Liliana Palihovici, președinta A.O. „Institutum Virtutes Civilis”.

BelEU Fest a fost un loc de întâlnire pentru diverse culturi. Participanții au avut ocazia să descopere tradiții, muzică și dansuri din diferite regiuni ale Moldovei. În cadrul Târgului Meșteșugarilor, vizitatorii au învățat despre broderie, olărit și alte forme de artizanat. Atelierele au fost coordonate de artizani recunoscuți în localitățile din preajmă.

 

În același timp, s-a pus accent pe protecția mediului înconjurător și pe importanța lacului Beleu în cadrul Rețelei Mondiale UNESCO a Rezervațiilor Biosferei. Pe teritoriul rezervației, au fost amplasate 12 bannere care au prezentat proiecte locale dezvoltate cu sprijinul UE și impactul pozitiv al acestora asupra comunităților.

„Mesajul acestui festival este să fim diverși, să ne îmbrățișăm autenticitatea, costumele noastre tradiționale, modul nostru de viață, modul nostru de a iubi natura, mediul înconjurător, tradițiile noastre minunate, să le iubim, să le îmbrățișăm, să le împărtășim cu oamenii din toată Europa, pentru că Uniunea Europeană și Europa este despre diversitate, iar noi avem ce arăta în UE.”, a menționat Daniela Vidaicu, directoare executivă, Fundația Soros Moldova.

Tinerii prezenți la festival au participat la o discuție moderată de actorul și influencerul Cătălin Lungu. Aceștia au explorat teme de sustenabilitate, reciclare și protecție a mediului, cu un focus pe inițiative europene de succes.

„Există foarte mult discurs despre cum UE o să ne știrbească din valori și din noi ca identitate, nu-i adevărat, tocmai asta se întâmplă în Uniunea Europeană, mergem cu valorile, tradițiile noastre, cu ceea ce suntem, fiind încurajați să ne promovăm lucrurile pe care le-am moștenit, lucrurile la care ținem și ceea ce ne formează pe noi. Mi se pare important să comunicăm în tot ce ni se întâmplă. Acum e important să comunicăm și genul acesta de evenimente comunică.”, a conchis influencerul Cătălin Lungu.

Această ediție a festivalului a adus împreună mii de oameni de toate vârstele și a creat o atmosferă de bucurie și unitate. Seara a culminat cu un concert de muzică populară şi modernă, în interpretarea artiştilor cunoscuţi. Prin expoziții, dezbateri și activități educative, participanții au explorat și au înțeles mai bine ce înseamnă să fii parte a unei Europe unite.

Festivalul BelEU Fest este organizat de AO „Institutum Virtutes Civilis” și Primăria Slobozia Mare, fiind finanțat de Fundația Soros Moldova, cofinanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în parteneriat cu Ministerul Culturii și Consiliul raional Cahul.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!