Revoluție navală în exporturile moldovenești de grâne în 2024

19 Aug. 2024, 10:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2024, 10:58 // Actual //  bani.md

În anul 2024, sectorul logistic al exporturilor de cereale din Republica Moldova a continuat să evolueze conform tendințelor observate în ultimii patru ani. Analiza căilor de export pentru cinci culturi principale — grâu, porumb, orz, floarea-soarelui și rapiță — arată o tranziție semnificativă către transportul naval, care a devenit soluția preferată datorită capacității sale de a gestiona volume mari și de a genera venituri crescute, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În primul semestru al anului 2024, transportul naval a captat 51% din volumul total exportat de cereale, echivalentul a 603,7 mii tone. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 30% în 2022 și 43% în 2023. Tarifele fluvio-maritime au scăzut considerabil, ceea ce a contribuit la această tendință, exemplu fiind ruta Giurgiulești-Constanța, unde tariful mediu a scăzut de la 40 euro/tonă în august 2023 la 10-11 euro/tonă în prezent. Transportul naval rămâne astfel opțiunea principală pentru exporturile de cereale, având avantajul de a gestiona volume mari la costuri mai reduse, în comparație cu transportul rutier și feroviar.

„În contrast, transportul rutier a înregistrat o scădere a ponderii în totalul exporturilor de cereale, de la 51% în 2021 la 37% în primele șase luni ale anului 2024, cu o cantitate exportată de 442,8 mii tone. Tarifele pentru transportul rutier au scăzut în 2024, dar ponderea acestuia continuă să scadă. Această modalitate este încă preferată pentru exportul oleaginoaselor, datorită distanțelor mai scurte și a prețurilor mai mari ale produselor”, mai spune Rija.

Transportul feroviar a fost cel mai afectat, înregistrând o scădere a volumului exportat de la 641 mii tone în 2021 la 12% din totalul exporturilor în primul semestru al anului 2024, echivalentul a 460 mii tone. Această scădere accentuează problema competitivității, accentuată de lipsa investițiilor și a reparațiilor în infrastructura feroviară. Modernizarea căii ferate este considerată esențială pentru redresarea acestui sector, oferind economii substanțiale și stimulând sectorul agricol.

„Punctele de trecere la Giurgiulești, Sculeni și Leușeni rămân esențiale pentru exporturile de cereale. În 2023, volumul cerealelor care au trecut prin Giurgiulești a crescut cu 19%, atingând 1270 mii tone. În primul semestru al anului 2024, volumul transportat prin Giurgiulești a fost de 570 mii tone. Portul Giurgiulești, care operează atât cereale cât și produse din prelucrarea acestora, a fost lider în volum, cu 616,9 mii tone exportate în prima jumătate a anului 2024. În contrast, portul Ungheni a avut un volum de 308,5 mii tone”, afirmă Rija.

În concluzie, transportul naval s-a consolidat ca modalitatea predominantă pentru exportul cerealelor din Republica Moldova, datorită eficienței și costurilor reduse, în timp ce transportul feroviar și rutier se confruntă cu provocări semnificative. Investițiile în infrastructura feroviară și portuară sunt esențiale pentru a susține și stimula dezvoltarea continuă a sectorului logistic și a economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iul. 2026, 14:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 14:14 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul PAS Dorian Istratii afirmă că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie în privința numirii sale în funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, după plecarea Victoriei Belous la Ministerul Finanțelor.

Într-o declarație pentru Realitatea, Istratii a explicat că includerea sa în Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) este determinată exclusiv de funcția pe care o deține în prezent.

„Includerea în Comisia Națională pentru Integrare Europeană este un proces de lucru. Sunt inclus în conformitatea funcției pe care o dețin, vicepreședinte al Comisiei pentru economie, buget și finanțe”, a declarat deputatul.

Referitor la informațiile potrivit cărora ar urma să preia conducerea Comisiei economie, Dorian Istratii a precizat că o decizie oficială nu există în acest moment.

„Privitor la funcția de președinte al comisiei, nu există la moment o decizie în acest sens. Când va fi, cu siguranță vor fi informați cetățenii și instituțiile mass-media”, a adăugat acesta.

Funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a rămas vacantă după ce Victoria Belous a fost desemnată ministru al Finanțelor în noul Cabinet de miniștri, care a ocupat funcția după demisia lui Radu Marian.

Dorian Istrati este cunoscut pentru interesul său față de piața activelor virtuale. Într-un interviu acordat anterior, deputatul PAS declara că este familiarizat cu domeniul criptomonedelor și că a obținut câștiguri din tranzacționarea acestora înainte de a intra în funcția publică. Potrivit lui Istrati, interesul pentru activele digitale a început în 2017, pe fondul creșterii spectaculoase a valorii Bitcoin, de la aproximativ 1.000 la aproape 20.000 de dolari.