Revoluție navală în exporturile moldovenești de grâne în 2024

În anul 2024, sectorul logistic al exporturilor de cereale din Republica Moldova a continuat să evolueze conform tendințelor observate în ultimii patru ani. Analiza căilor de export pentru cinci culturi principale — grâu, porumb, orz, floarea-soarelui și rapiță — arată o tranziție semnificativă către transportul naval, care a devenit soluția preferată datorită capacității sale de a gestiona volume mari și de a genera venituri crescute, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În primul semestru al anului 2024, transportul naval a captat 51% din volumul total exportat de cereale, echivalentul a 603,7 mii tone. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 30% în 2022 și 43% în 2023. Tarifele fluvio-maritime au scăzut considerabil, ceea ce a contribuit la această tendință, exemplu fiind ruta Giurgiulești-Constanța, unde tariful mediu a scăzut de la 40 euro/tonă în august 2023 la 10-11 euro/tonă în prezent. Transportul naval rămâne astfel opțiunea principală pentru exporturile de cereale, având avantajul de a gestiona volume mari la costuri mai reduse, în comparație cu transportul rutier și feroviar.

„În contrast, transportul rutier a înregistrat o scădere a ponderii în totalul exporturilor de cereale, de la 51% în 2021 la 37% în primele șase luni ale anului 2024, cu o cantitate exportată de 442,8 mii tone. Tarifele pentru transportul rutier au scăzut în 2024, dar ponderea acestuia continuă să scadă. Această modalitate este încă preferată pentru exportul oleaginoaselor, datorită distanțelor mai scurte și a prețurilor mai mari ale produselor”, mai spune Rija.

Transportul feroviar a fost cel mai afectat, înregistrând o scădere a volumului exportat de la 641 mii tone în 2021 la 12% din totalul exporturilor în primul semestru al anului 2024, echivalentul a 460 mii tone. Această scădere accentuează problema competitivității, accentuată de lipsa investițiilor și a reparațiilor în infrastructura feroviară. Modernizarea căii ferate este considerată esențială pentru redresarea acestui sector, oferind economii substanțiale și stimulând sectorul agricol.

„Punctele de trecere la Giurgiulești, Sculeni și Leușeni rămân esențiale pentru exporturile de cereale. În 2023, volumul cerealelor care au trecut prin Giurgiulești a crescut cu 19%, atingând 1270 mii tone. În primul semestru al anului 2024, volumul transportat prin Giurgiulești a fost de 570 mii tone. Portul Giurgiulești, care operează atât cereale cât și produse din prelucrarea acestora, a fost lider în volum, cu 616,9 mii tone exportate în prima jumătate a anului 2024. În contrast, portul Ungheni a avut un volum de 308,5 mii tone”, afirmă Rija.

În concluzie, transportul naval s-a consolidat ca modalitatea predominantă pentru exportul cerealelor din Republica Moldova, datorită eficienței și costurilor reduse, în timp ce transportul feroviar și rutier se confruntă cu provocări semnificative. Investițiile în infrastructura feroviară și portuară sunt esențiale pentru a susține și stimula dezvoltarea continuă a sectorului logistic și a economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpor #Giurgiulești #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.