„Big Oil” scoate armele grele: Mamuţii din petrol îi cer lui Kamala Harris să îşi clarifice politica energetică

01 Sept. 2024, 10:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
01 Sept. 2024, 10:00 // Bani și Afaceri //  bani.md

Industria petrolieră americană şi republicanii îi cer lui Kamala Harris să îşi clarifice politica energetică şi climatică, în timp ce candidata democrată încearcă să îşi mulţumească baza progresistă fără a îndepărta alegătorii din zonele de şist, precum Pennsylvania, un stat crucial, scrie FT.

Joi, vicepreşedintele a declarat că nu mai susţine interzicerea fracturării, tehnologia care a declanşat revoluţia şisturilor bituminoase. Însă revenirea lui Harris nu a potolit atacurile lui Donald Trump sau ale executivilor americani, care susţin că ea ar afecta sectorul de petrol şi gaze al ţării.

Şefii celor mai mari două grupuri de lobby petroliere din SUA au declarat că candidata democrată trebuie să spună, de asemenea, dacă va menţine sau va pune capăt unei pauze în ceea ce priveşte aprobările federale pentru noi fabrici de gaze naturale lichefiate şi dacă va sprijini restricţiile privind forajul impuse de administraţia Biden.

„Pe baza a ceea ce ştim despre poziţiile sale anterioare, proiectele de lege pe care le-a sponsorizat şi declaraţiile sale anterioare, a adoptat o poziţie destul de agresivă împotriva energiei şi a industriei petrolului şi gazelor”, a declarat Anne Bradbury, şefa Consiliului american de explorare şi producţie.

„Acestea sunt întrebări politice semnificative şi majore care au un impact asupra fiecărei familii şi întreprinderi americane şi pe care alegătorii merită să le înţeleagă mai bine atunci când vor face alegerea în noiembrie”, a spus ea.

Mike Sommers, director executiv al American Petroleum Institute, cel mai puternic grup de lobby al Big Oil, a declarat că Harris ar trebui să spună dacă va rămâne la politicile administraţiei Biden, care au declanşat „un atac de reglementare cum această industrie nu a mai văzut niciodată”.

Trump, candidatul republican, a acuzat-o pe Harris că plănuieşte un „război împotriva energiei americane” şi a acuzat-o în mod repetat pe ea şi pe preşedintele Joe Biden pentru costurile ridicate ale combustibilului din ultimii ani.

Joi, el a promis să elimine politicile administraţiei Biden care „denaturează pieţele energetice”. Fostul preşedinte a calificat schimbările climatice drept o păcăleală, iar consilierii săi au declarat că va elimina legislaţia privind schimbările climatice semnată de Biden, Inflation Reduction Act.

Dezbaterea privind politica energetică a lui Harris are loc în timp ce ea şi Trump fac curte muncitorilor cu gulere albastre din Pennsylvania, un mare producător de gaze de şist care are 72 000 de angajaţi – un grup de vot potenţial decisiv într-un stat în care Biden a câştigat la limită în 2020.

Harris a declarat în 2019 că susţine interzicerea fracturării, dar joi a declarat pentru CNN că a renunţat la această poziţie şi că SUA ar putea avea „o economie prosperă bazată pe energie curată fără a interzice fracturarea”.

Producţia americană de petrol şi gaze a atins un nivel record sub conducerea lui Biden, chiar dacă capacitatea de energie curată s-a extins rapid.

Dar în special directorii din sectorul gazelor au fost alarmaţi de o pauză federală în construirea de noi fabrici de export de GNL, care aprovizionează clienţi din Europa până în Asia, afirmând că această politică va împiedica continuarea producţiei de şist din SUA.

Toby Rice, directorul general al EQT din Pennsylvania, cel mai mare producător de gaze naturale din SUA, a declarat că Harris ar trebui să ridice restricţiile, care, potrivit lui, ar compromite securitatea energetică.

„Ignorând pentru o secundă declaraţia ei anti-fracking de acum patru ani, putem vorbi despre recenta pauză LNG care a fost pusă în aplicare în acest an?”, a spus el. „Aceasta este o politică care a primit critici masive din toate părţile – aliaţii noştri, industria şi campionii mediului . . un pas înapoi pentru climă şi securitatea energetică americană”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.