Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

04 Sept. 2024, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2024, 17:06 // Actual //  bani.md

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

17 Iul. 2026, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iul. 2026, 15:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Taxa pentru folosirea drumurilor ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar șoferii din Republica Moldova ar putea fi obligați să achite și o vinietă pentru circulația pe drumurile naționale. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune o reformă amplă a sistemului de taxare rutieră pentru alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, fiind supusă consultărilor publice.

Potrivit documentului, actuala taxă anuală pentru folosirea drumurilor va fi înlocuită cu o taxă pe vehicul, care va fi colectată de primăriile de la domiciliul proprietarilor de autovehicule. În paralel, actuala e-Vinietă va fi abrogată și înlocuită cu o vinietă universală, care se va aplica tuturor vehiculelor care utilizează drumurile naționale, indiferent dacă sunt înmatriculate în Republica Moldova sau în străinătate. Singura categorie exceptată este cea a vehiculelor agricole.

Astfel, șoferii din Republica Moldova nu vor plăti doar taxa pe vehicul, ci și vinieta atunci când vor utiliza drumurile naționale. În cazul autovehiculelor străine, sistemul rămâne bazat pe durata șederii în țară, fiind prevăzute viniete cu valabilitate de 1, 7, 30, 90, 180 sau 365 de zile. Ministerul argumentează că noul mecanism elimină diferențele dintre vehiculele înmatriculate în țară și cele din străinătate și aplică principiul european „utilizatorul plătește”.

Ministerul susține că actualul sistem nu mai răspunde nevoilor de finanțare a infrastructurii. În prezent, taxa este calculată în principal în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, un criteriu care nu reflectă gradul real de uzură a drumurilor și nici nivelul emisiilor produse de vehicule. Totodată, veniturile sunt colectate centralizat și redistribuite ulterior, ceea ce lasă multe autorități locale fără resurse suficiente pentru întreținerea drumurilor pe care le administrează.

Analiza inclusă în document arată că statul încasează anual aproximativ 850-900 de milioane de lei din taxele rutiere, în timp ce necesarul pentru întreținerea rețelei de drumuri este estimat la 2,5-3 miliarde de lei. Deficitul anual de finanțare este de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Reforma prevede și introducerea unor reguli inspirate din modelul european, inclusiv diferențierea taxelor în funcție de nivelul emisiilor poluante, reduceri pentru vehiculele electrice și cele cu emisii reduse, precum și integrarea în Sistemul European de Taxare Electronică. Pentru vehiculele EURO VI sunt prevăzute reduceri de 25%, iar pentru cele cu emisii zero reducerile pot ajunge până la 50%.

Varianta recomandată de Minister prevede ca veniturile din taxa pe vehicul să rămână în bugetele primăriilor, iar 100% din sumele colectate să fie utilizate exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale. Implementarea reformei este planificată pentru perioada 2028-2034, iar documentul precizează că în 2028 cuantumul taxei nu va crește, urmând ca majorările să fie introduse treptat, cu câte 25% anual începând din 2029, până la atingerea nivelului minim prevăzut de legislația europeană în 2033.

Potrivit estimărilor Ministerului, după implementarea completă a reformei, veniturile generate de noul sistem de taxe rutiere ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei anual, comparativ cu aproximativ 900 de milioane de lei în prezent, ceea ce ar permite acoperirea necesarului de finanțare pentru întreținerea drumurilor și ar oferi autorităților locale resurse mai stabile pentru reabilitarea infrastructurii.