Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăşi

„În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Şi crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

Săptămâna trecută, acelaşi om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivităţii europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

În calitate de preşedinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuieşte pe politicieni, pe birocraţi şi pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubeşte de ceea ce el consideră o „provocare existenţială”.

În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forţaţi să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilităţii climatice şi un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanţa modelul social. Va trebui să ne reducem ambiţiile”. În concluzie, UE riscă eşecul.

Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerţului global şi a multilateralismului este pe moarte. Blocul şi-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependenţele economice riscă să se transforme în vulnerabilităţi.

Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (şi chiar China) în revoluţia digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Preţurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparaţie cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, şi trebuie, să se schimbe pe însăşi pentru a face faţă. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greşită, cheltuielile scăzute şi abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #Draghi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.