Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăşi

„În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Şi crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

Săptămâna trecută, acelaşi om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivităţii europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

În calitate de preşedinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuieşte pe politicieni, pe birocraţi şi pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubeşte de ceea ce el consideră o „provocare existenţială”.

În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forţaţi să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilităţii climatice şi un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanţa modelul social. Va trebui să ne reducem ambiţiile”. În concluzie, UE riscă eşecul.

Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerţului global şi a multilateralismului este pe moarte. Blocul şi-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependenţele economice riscă să se transforme în vulnerabilităţi.

Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (şi chiar China) în revoluţia digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Preţurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparaţie cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, şi trebuie, să se schimbe pe însăşi pentru a face faţă. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greşită, cheltuielile scăzute şi abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #Draghi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.