Salt pe piața imobiliară: Prețurile locuințelor din UE au crescut cu aproape 3% în trimestrul doi din 2024

Preţurile locuinţelor au crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 2,9% în UE, în trimestrul doi din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, după ce în primul trimestru din 2024, preţurile la locuinţe au scăzut cu 0,3% în zona euro şi au crescut cu 1,5% în UE, arată datele colectate prin Indicele preţurilor locuinţelor, publicat joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, şase au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul doi din 2024, iar 20 creşteri anuale. Cel mai sever declin a fost în Luxemburg (minus 8,3%), Finlanda (minus 4,8%) şi Franţa (minus 4,6%), iar cel mai semnificativ avans în Polonia (17,7%), Bulgaria (15,1%), Lituania (10,4%) şi Croaţia (10%).
România a raportat un avans anual de 6,8% în trimestrul doi din 2024, după o creştere de 5,5% în primele trei luni din acest an.

Comparativ cu primul trimestru din 2024, preţurile la locuinţe au crescut cu 1,8% în zona euro şi cu 1,9% în UE, în perioada iunie-aprilie 2024. În acest interval, preţurile la locuinţe au scăzut în două state membre UE (Franţa şi Belgia, ambele cu minus 0,2%), au rămas stabile în Ungaria, şi au crescut în 23 de ţări membre. Cele mai importante creşteri au fost în Croaţia (4,3%), Portugalia (3,9%) şi Spania (3,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #locuinte #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.