Economia Israelului în declin: Un an de război, impact pe termen lung și efecte resimțite ani de zile

07 Oct. 2024, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2024, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Israelului a trecut timp de aproape un an prin haosul unui război care riscă să se transforme într-un conflict regional, dar costurile în creştere ale împrumuturilor încep să-i pună sub presiune arhitectura financiară, relatează agenția Reuters.

Costul direct al finanţării războiului din Gaza, până în august, a fost de 100 de miliarde de şekeli (26,3 miliarde de dolari), potrivit Ministerului de Finanţe al ţării.

Banca Israelului consideră că totalul s-ar putea ridica la 250 de miliarde de şekeli până la sfârşitul anului 2025, dar această estimare a fost făcută înainte de incursiunea Israelului în Liban pentru a lupta împotriva Hezbollah, ceea ce se va mări această sumă.

Acest lucru a dus la scăderea ratingurilor de credit, care amplifică efectele economice care s-ar putea reverbera timp de ani de zile, în timp ce costul asigurării datoriei Israelului împotriva neîndeplinirii obligaţiilor este aproape de cel mai mare nivel din ultimii 12 ani, iar deficitul său bugetar este în creştere.

”Atâta timp cât războiul continuă, valorile datoriei suverane vor continua să se înrăutăţească”, a declarat Sergey Dergachev, manager de portofoliu la Union Investment.

Deşi raportul datoriei Israelului faţă de PIB, o măsură de bază pentru sănătatea economică, a fost de 62% anul trecut, nevoile de împrumut au crescut puternic.

”Chiar dacă Israelul are o bază relativ bună, totuşi va fi dureros din punct de vedere fiscal”, a spus Dergachev, adăugând: ”Şi, în timp, va pune presiune asupra ratingului”.

Ministrul de Finanţe al Israelului a spus că economia este puternică, iar ratingurile de credit ale ţării ar trebui să îşi revină odată ce războiul se va termina.

Costul războiului este mare din cauza apărării antiaeriene Iron Dome a Israelului, a mobilizării pe scară largă a trupelor şi a campaniilor intensive de bombardare.

În acest an, raportul datorie-PIB a atins 67%, în timp ce deficitul guvernamental este de 8,3% din PIB, cu mult peste 6,6% anticipat anterior.

În timp ce cumpărătorii de bază ai obligaţiunilor internaţionale ale Israelului – fondurile de pensii sau principalii administratori de active atraşi de ratingul relativ ridicat al datoriilor suverane – este puţin probabil să renunţe la active în scurt timp, baza de investitori s-a restrâns.

În privat, investitorii spun că există un interes din ce în ce mai mare pentru a descărca obligaţiunile Israelului sau a nu le cumpăra, din cauza preocupărilor legate de implicaţiile ESG ale modului în care se desfăşoară războiul.

Norges Bank a vândut o mică deţinere în obligaţiuni guvernamentale israeliene în 2023, ”dată fiind creşterea incertitudinii de pe piaţă”, a declarat un purtător de cuvânt al fondului suveran de avere al Norvegiei.

”Ceea ce vedeţi că reflectă aceste preocupări sunt, în mod evident, evaluările”, a declarat Trang Nguyen, şeful global al Strategiei de credit pentru pieţele emergente la BNP Paribas, adăugând că obligaţiunile israeliene se tranzacţionează la marje mult mai largi decât în cazul ţărilor cu obligaţiuni similare.

Întrebat despre creşterea costurilor de împrumut şi despre preocupările ESG ale investitorilor, Ministerul de Finanţe al Israelului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

În timp ce piaţa internă a obligaţiunilor din Israel este adâncă, lichidă şi se extinde rapid, investitorii străini s-au retras.

Datele băncii centrale arată că ponderea deţinută de nerezidenţi a scăzut la 8,4%, sau 55,5 miliarde de şekeli, în iulie, de la 14,4%, sau aproape 80 de miliarde de şekeli, în septembrie anul trecut.

În aceeaşi perioadă, valoarea obligaţiunilor în circulaţie a crescut cu mai mult de o cincime.

”Instituţiile israeliene cumpără de fapt mai mult în ultimele luni şi cred că unii investitori globali au vândut obligaţiuni din cauza geopoliticii şi a incertitudinii”, a spus un oficial al Ministerului de Finanţe, refuzând să fie numit. Investitorii de acţiuni reduc şi ei deţinerile.

Datele de la Copley Fund Research au arătat că reducerile investitorilor internaţionali la fondurile israeliene, care au început în mai 2023, pe fondul unor reforme judiciare disputate, s-au accelerat după atacurile Hamas din 7 octombrie.

Proprietatea fondurilor globale asupra acţiunilor israeliene este acum la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani.

Investiţiile străine directe în Israel au scăzut cu 29% de la an la an în 2023, conform UNCTAD – cel mai redus nivel din 2016.

Deşi cifrele pentru 2024 nu sunt disponibile, agenţiile de rating au semnalat impactul imprevizibil al războiului asupra unor astfel de investiţii ca fiind o preocupare.

Toate acestea au amplificat nevoia de investiţii locale şi de sprijin guvernamental. În aprilie, guvernul a promis fonduri publice de 160 de milioane de dolari pentru a stimula finanţarea cu capital de risc pentru sectorul tehnologic crucial, care reprezintă aproximativ 20% din economia Israelului.

Acest lucru se adaugă la alte costuri, inclusiv adăpostirea a mii de strămutaţi din cauza luptelor, mulţi în hoteluri vacante ,din cauza scăderii accentuale a numărului de turişti.

Strămutările, penuria de muncitori din cauza mobilizării şi refuzul Israelului de a permite lucrătorilor palestinieni să intre în ţară, împiedică sectoarele sale agricole şi construcţii. Acesta din urmă a fost un factor cheie care a redus creşterea economică – cu o scădere cu peste 20% în al patrulea trimestru al anului trecut şi încă nu şi-a revenit.

Datele din cele trei luni până la sfârşitul lunii iunie arată că PIB-ul ajustat sezonier a rămas cu 1,5% sub nivelurile de dinainte de atac, arată calculele Goldman Sachs. Israelul a avut până acum puţine probleme în a strânge bani. A vândut în acest an datorii de aproximativ 8 miliarde de dolari pe pieţele internaţionale de capital.

Vehiculul său de obligaţiuni pentru diaspora, Israel Bonds, vizează un al doilea record annual, de peste 2,7 miliarde de dolari.

Dar se profilează creşterea costurilor îndatorării, împreună cu creşterea cheltuielilor şi a presiunii economice.

”Există loc pentru ca Israelul să continue să se descurce, având în vedere o bază mare de investitori autohtoni care pot continua să finanţeze un alt deficit bugetar considerabil. Cu toate acestea, investitorii locali caută cel puţin câteva semne de eforturi de consolidare din partea guvernului”, a declarat Roger Mark, analist în echipa de Fixed Income la Ninety One.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iun. 2025, 09:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2025, 09:50 // Actual //  Ursu Victor

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO