Prăbușire pe bursele europene: Producătorii de băuturi loviți de măsuri antidumping din China

09 Oct. 2024, 10:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2024, 10:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bursele europene au închis în scădere marţi, după un început de săptămână fluctuant, investitorii reacţionând la o încetinire a creşterii dată de măsurile de stimulare a economiei din China, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat în declin cu 0,54%, toate bursele majore şi majoritatea sectoarelor tranzacţionând în roşu. Acţiunile companiilor din minerit au scăzut cu 4,47%, în timp ce titlurile companiilor producătoare de bunuri de uz casnic au scăzut cu 1,47%.

Acţiunile producătorilor europeni de băuturi LVMH, Pernod Ricard şi Diageo s-au prăbuşit după ce China a anunţat măsuri antidumping temporare asupra importurilor europene de coniac, la câteva zile după votul UE privind tarifele vehiculelor electrice.

Scăderile au loc pe fondul unui declin mai amplu al acţiunilor companiilor de lux şi minerit, deoarece percepţia a devenit negativă în legătură cu o potenţială creştere a cererii din măsurile de stimulare pe piaţa cheie chineză.

Acţiunile americane şi-au revenit uşor după o zi de pierdere, luni, pe Wall Street, în timp ce investitorii au monitorizat o temperare a contractelor futures pentru petrol.

Indicele DAX, al bursei din Frankfurt, a scăzut cu 0,20%, CAC 40, al bursei din Paris, cu 0,72%, iar FTSE 100, al bursei din Londra, cu 1,36%, Indicele FTSE MIB, al bursei din Milano, a coborât cu 0,24%, în timp ce IBEX 35, al bursei din Madrid, a scăzut cu 0,15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.