Sumă record pentru o monedă din aur! A fost vândută cu 18,9 milioane de dolari

O monedă de colecţie, din aur, a fost vândută în Statele Unite pentru 18,9 milioane de dolari, în urma unei licitaţii organizată la New York. Este cel mai mare preț plătit vreodată pentru o monedă.

Moneda a fost vândută de designerul şi colecţionarul de pantofi Stuart Weitzman. Acesta a cumpărat-o în 2002, de asemenea cu preț record, la acea dată de 7,6 milioane de dolari, scrie Reuters. Moneda are o valoare nominală de 20 de dolari.

Exemplarul, care face parte din ultima serie de monede din aur, denumită ”Double Eagle” şi emisă de Monetăria Statelor Unite în 1933, a devenit astfel cea mai scumpă monedă din lume, devansând dolarul din argint ”Flowing Hair” (bătut în 1794) şi vândut pentru 10 milioane de dolari în 2013, potrivit AFP.

Moneda reprezintă imaginea unei femei simbolizând libertatea pe faţă, iar pe verso, un vultur în zbor, şi a fost creată de sculptorul american Augustus Saint-Gaudens.

Nu a fost niciodată pusă în circulaţie întrucât preşedintele american din acea epocă, Franklin Roosevelt, demarase sfârşitul convertibilităţii monedei americane din aur. Statele Unite nu au mai emis monede din aur ulterior, cu excepţia unor serii limitate, de colecţie.

Câteva exemplare au apărut cu toate acestea pe piaţa colecţionarilor înainte de a fi confiscate de serviciile secrete americane, cu excepţia unei singure ”Double Eagle”, care a ajuns în colecţia numismatică a regelui Farouk al Egiptului.

Preţioasa monedă din aur a fost achiziţionată în 1995 de un colecţionar britanic care, după cinci ani de lupte în justiţie, a fost autorizat să o revândă legal designerului american Stuart Weitzman, în 2002.

Cu prilejul acestei vânzări, directoarea Monetăriei Statelor Unite i-a acordat lui Stuart Weitzman un certificat de monetizare, care a transformat obiectul într-o monedă americană oficială.

Designerul de pantofi, ale cărui creaţii sunt apreciate de numeroase celebrităţi, a strâns o colecţie unică, din care mai face parte, pe lângă ”Double Eagle”, şi ceea ce mulţi consideră a fi cel mai rar timbru din lume, British Guiana One-Cent Magenta, care a făcut totodată obiectul vânzării organizate marţi, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Timbrul British Guiana, cu o valoare nominală de un cent, făcea parte dintr-o serie imprimată de urgenţă de administratorul poştei din Guyana Britanică (astăzi Guyana) în urmei unei întreruperi a aprovizionării cu timbre.

Stuart Weitzman a obţinut acest timbru de un cent, imprimat în 1856, în anul 2014 contra sumei de 9,4 milioane de dolari, un record neegalat pentru o piesă similară. În urma licitaţiei de marţi, a fost vândut pentru un preţ mai mic, de 8,3 milioane de dolari.

#moneda #pret record #aur #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani