VIDEO Dunărea, casa lui Cuza și o facultate unică în spațiul românesc. Descoperim orașul Galați din Valea Prutului

28 Oct. 2024, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2024, 10:28 // Actual //  bani.md

Scăldat de Dunăre, Prut și Siret, aproape de Marea Neagră, Galațiul este localitatea din România care are una dintre cele mai reușite amplasări geografice și reprezintă unul dintre centrele economice și culturale importante ale țării. Echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească” a vizitat orașul, pentru a afla obiceiurile locale, a-i descoperi istoria, tradițiile și cultura.

Există dovezi că așezarea umană de aici datează cu mult înainte de Hristos. Cercetările istoricilor arată că există obiceiuri, îndeletniciri și tradiții comune cu întreg arealul Moldovei din zona Prutului.

„Casa, e chiar adusă pe componente din zona Prutului inferior, la noi, pe brațul nostru. E o casă specifică nouă, cu două camere, una de la drum, camera mare, care conținea cele mai bune țesături, cele mai bune obiecte. Acolo intrau musafirii și popa. Sunt sigură că și în Basarabia e la fel. Mai avem camera cu vatră, cu soba din lut, unde se strângea familia, mai povesteau, luau masa, dar nu foarte mult, pentru că noi vorbim de țăranul român de mediu rural. Un element comun nouă, cred, este stilul de acoperire a acestor case. E vorba de un element vegetal – stuful. Avem Prutul, avem Siretul, multe luciuri de apă aici în județ”, prezintă o casă tradițională muzeografa din Galați Sonia Antohe.

O casă identică, reconstituită exact după modelul unei locuințe de acum câteva sute de ani este conservată și la Muzeul din Cahul. Are aceeași formă, număr de camere, material similar al acoperișului și chiar culoare. Muzeografii afirmă că pe ambele maluri ale Prutului sunt cam aceleași elemente de decor a prosoapelor și covoarele, de exemplu trandafirul, nuanțele de roșu negru, verde și alte culori.

Paul Buța și-a amenajat un adevărat muzeu al neamului chiar la el acasă, la Galați. Ani la rândul a adunat obiecte tradiționale din localitățile din Valea Prutului și a studiat istoria regiunii.

„Am făcut aceste ateliere de olărit, de lemnărit, camera cu războiul de țesut, de prelucrare a lânii, cânepii. Am căutat să amenajez camerele în așa fel încât să fie așa cum erau pe vremuri. Până și geamurile alea mici în care în loc de sticlă se punea bășica porcului, până și pe alea le-am păstrat, ca atunci când vin copiii să știe că au existat și așa perioadă când nu era sticlă pentru țăranul roman și atunci trebuia să pun această bășică, să intre măcar zare de lumină.

Am avut ocazia să merg și să cercetez dincolo de Prut. La noi s-a renunțat la lejancă, acolo se mai păstrează. Până și modelul de făcut pâine, puțin mai mare, dar ca model e același. Războiul de țesut, aproape universal până la Bucovina și înapoi. Majoritatea dintr obiecte sunt aceleași pe ambele părți ale Prutului. Inclusiv modelele de lăicere, de pe covoare de pe scoarțe, obiecte cu care se amenaja interiorul unei camera sunt indentice”, povestește fondatur gospodăriei tradiționale „Vatra cu Dor”.

În Galați a copilărit, trăit și guvernat, domnitorul Moldovei și Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza. De fapt, Unirea Principatelor din 1859 a început tot la Galați, printr-un scandal legat de falsificarea alegerilor. Casa lui Cuza Vodă este, din anul 1939, muzeu de importanță națională și găzduiește lucrurile care au aparținut familiei liderului român.

În zona Galațiului există fragmente din Valurile lui Traian, ele reprezentând un simbol al influenței romane în regiune. Se consideră că aceste vestigii istorice au fost parte a unui sistem de fortificații din pământ, construit în perioada Imperiului Roman, pentru a apăra regiunea de invazii străine.

„Ne unește, zona de sud a Basarabiei cu Galațiul, un monument istoric, venit din antichitate și cunoscut sub numele de Valul lui Traian. Pe zona de astăzi a României, valul are 23 km, puțin vizibilă pe anumite porțiuni. Doar șanțul valului se mai poate vedea. Știm că, cu siguranță el a fost făcut pe timpul Imperiului Roman, când a ocupat aceste teritorii. Vorbim de sec. II, III, î. e. n., cu șanțul de apărare îndreptat către nord”, povestește Cristian Căldăraru de la muzeul „Paul Păltânea” din Galați.

Universitățile din Galați pregătesc specialiști în cele mai interesante și rare domenii. Printre ele se numără și arhitectura navală, iar Universitatea „Dunărea de Jos” mai are o facultate unică în România – cea Transfrontalieră.

Anual, circa 600 de studenți români-basarabeni ai Facultății Transfrontaliere absolvesc universitatea cu diplome recunoscute internațional. Tot atâția sunt înmatriculați, la buget, cu bursă.

Potrivit sondajului realizat de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de DRRM, românii din Galați și cei din Basarabia își cunosc istoria, se respectă și își doresc o comunitate frățească și mai puternică.

Circa 83% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre cele Chișinău și București sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 72% califică relațiile economice drept excelente.

Circa 57% dintre gălățenii care au participat la scrutin au rude, prieteni și cunoscuți în Republica Moldova și trec Prutul frecvent, pentru a-i vizita.

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!