A apărut turismul anticaniculă: de ce Grecia sau Spania și nu Norvegia și Suedia?

05 Iul. 2024, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Iul. 2024, 09:41 // Actual //  Lupu Eduard

În nordul continentului european, țări precum Norvegia și Suedia joacă acum cartea ”vacanțelor la răcoare” (coolcation), pentru a-i atrage pe vizitatorii de la latitudini temperate, în căutare de turism anticaniculă, scrie cotidianul francez Le Figaro.

De ce să pleci din Canare în plin sezon estival? Ei bine, pentru a scăpa de căldură. Iar Norvegia este de mult timp în vizor pentru peisajele sale verzi, munții și gheața sa.

În 2023, numărul de înnoptări ale străinilor a crescut cu 22% în Norvegia – cu un record în luna august – și cu 11% în Suedia, potrivit statisticilor oficiale, o creștere determinată și de sfârșitul restricțiilor sanitare impuse de pandemie în 2022 și de scăderea monedelor scandinave.

Potrivit unui sondaj realizat în Germania pentru organizația de promovare Visit Sweden, două din cinci persoane intenționează să își schimbe obiceiurile de călătorie din cauza căldurii din sudul Europei. Cel mai adesea prin alegerea altor perioade ale anului, dar și prin optarea pentru noi destinații.

„Răcoarea nu ține doar de vreme”, explică Susanne Andersson, directoarea organizației de promovare Visit Sweden. „Este vorba despre călătorii în locuri unde vremea este puțin mai răcoroasă, dar care sunt și mai răcoroase pentru că sunt mai puțini oameni”. Au dispărut plajele mediteraneene supraaglomerate și furnalul care a dus la închiderea parțială a Acropolei din Atena în iunie și care provoacă incendii de pădure în alte părți. Mulți preferă acum să facă o baie într-un lac sau într-un fiord sau să își umple plămânii cu aer proaspăt într-o excursie montană într-o relativă izolare.

Potrivit experților ONU în domeniul climei (IPCC), este „aproape sigur” că frecvența și intensitatea fenomenelor de căldură extremă și durata valurilor de căldură au crescut din 1950 și vor continua să crească odată cu încălzirea globală. Până în 2050, în Europa, aproximativ jumătate din populație ar putea fi expusă unui risc ridicat sau foarte ridicat de stres termic în timpul verii, iar numărul de decese legate de stresul termic s-ar putea dubla sau chiar tripla cu o creștere a temperaturii între +1,5°C și +3°C.

Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, care se întinde de-a lungul Cercului Polar Arctic, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 29% a numărului de înnoptări anul trecut. „Se simte răcoarea aici și această tendință a început cu ani în urmă, dar a crescut odată cu verile dureros de calde din sudul și centrul Europei”, spune Sanna Kärkkäinen, care se ocupă de promovarea turismului aici.

Acest avânt nu este însă lipsit de probleme, cu explozia Airbnb și a numărului de turiști. „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, desigur, este că vor fi prea mulți oameni în același timp”, subliniază Jan Ove Tryggestad, primar între 2011 și 2023 al unei municipalități norvegiene unde tocmai a acostat un vas de croazieră impozant, capabil să transporte 6 000 de pasageri și 2 000 de membri ai echipajului. „Aici este un sat mic. În Hellesylt, sunt între 280 și 300 de locuitori iarna. Evident, se creează un mic șoc cultural când, dintr-o dată, un oraș mic, după standardele europene, debarcă aici”, mărturisește el. „Dar ne adaptăm”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Iul. 2024, 08:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
08 Iul. 2024, 08:43 // Actual //  Lupu Eduard

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău