A doua mare bancă din Elveţia se confruntă cu probleme. Acțiunile se prăbușesc

Acţiunile Credit Suisse înregistrau miercuri un declin de 10,5%, ajungând la un nou nivel scăzut record, după ce Ammar Al Khudairy, preşedintele Saudi National Bank, cel mai mare investitor al Credit Suisse, a anunţat că nu poate furniza asistenţă financiară băncii elveţiene, transmite Reuters.

„Nu putem, deoarece am depăşi pragul de 10%. Este o problemă de reglementare”, a declarat Ammar Al Khudairy.

Creditorul din Arabia Saudită a achiziţionat anul trecut o participaţie de aproape 10%, după ce a participat la operaţiunea de majorare a capitalului Credit Suisse şi s-a angajat să investească până la 1,5 miliarde de franci elveţieni (1,5 miliarde de dolari).

Marţi, Credit Suisse a publicat raportul său anual pe 2022 în care arată că au fost identificate „deficienţe majore” în controalele privind raportările financiare şi încă nu a oprit exodul de clienţi, scrie Agerpres.

A doua mare bancă din Elveţia caută să se redreseze după o serie de scandaluri, care au subminat încrederea investitorilor şi a clienţilor. Retragerile de fonduri de către clienţi în trimestrul patru au depăşit 110 miliarde de franci elveţieni (120 miliarde de dolari).

Miercuri, acţiunile înregistrau un declin de 10,2%, la 2,01 franci elveţieni (2,19 dolari) la Bursa de la Zurich, îndreptându-se spre a şaptea scădere consecutivă zilnică.

Oficialii de la Banca Naţională a Elveţiei (SNB) nu au dorit să răspundă solicitărilor Reuters de a comenta situaţia cu care se confruntă Credit Suisse, după ce titlurile au scăzut cu 20%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Şi acţiunile băncilor din Europa înregistrau miercuri scăderi semnificative, după ce tranzacţionarea titlurilor Credit Suisse a fost de câteva ori oprită de operatorul Bursei de la Zurich, din cauza volatilităţii.

Indicele bancar european a scăzut cu 5%, ajungând la cel mai redus nivel din 4 ianuarie. De miercurea trecută, indicele a pierdut 13% din valoare, cea mai mare pierdere săptămânală de când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.

„Pieţele au luat-o razna, ne mutăm de la problemele băncilor americane la cele ale băncilor din Europa, în primul rând Credit Suisse. Aceste evoluţii afectează întregul sector bancar european”, a apreciat Carlo Franchini, de la Banca Ifigest în Milano.

Şi acţiunile băncii elveţiene UBS au scăzut cu 6,8%, ale grupurilor bancare franceze BNP Paribas şi Societe Generale cu 8,7% şi, respectiv, 9,5%, în timp ce titlurile băncii spaniole Banco de Sabadell şi ale grupului german Commerzbank înregistrau scăderi între 6,5% – 7,5%.

#Credit Suisse #banca #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar deveni cel mai scump stat din Europa la electricitate pentru populație, dacă ar fi inclusă în clasamentul european al prețurilor ajustate la puterea de cumpărare (PPS), potrivit unui calcul comparativ realizat pe baza metodologiei HEPI (Household Energy Price Index).

Conform datelor din tabelul HEPI pentru luna decembrie 2025, media Uniunii Europene este de 26,52 PPS, iar media tuturor țărilor incluse în clasament este de 27,73 PPS. Cele mai ridicate valori din UE sunt înregistrate în capitale precum București – 46,58 PPS, Praga – 42,35 PPS, Varșovia – 35,44 PPS și Berlin – 34,80 PPS.

Prin comparație, aplicând aceeași metodologie pentru Republica Moldova, care deși inclusă în statisticele Eurostat, rezultă că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici depășește semnificativ aceste niveluri. La tariful de 3,59 lei/kWh practicat de Premier Energy, prețul ajustat la puterea de cumpărare ajunge la aproximativ 50 PPS, iar pentru consumatorii deserviți de FEE Nord, unde tariful este de 4 lei/kWh, valoarea urcă spre 56 PPS.

Astfel, Republica Moldova ar depăși nu doar media UE, ci și cele mai scumpe capitale europene incluse în tabelul HEPI, unde plafonul maxim se situează în jurul valorii de 46–47 PPS. În termeni de putere de cumpărare, povara facturii la electricitate pentru gospodăriile moldovenești ar fi mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene.

Indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standard al puterii de cumpărare) este utilizat de Eurostat și HEPI pentru a compara prețurile între țări, ținând cont de nivelul veniturilor. Acesta nu reflectă suma nominală de pe factură, ci efortul real al consumatorului de a achita energia raportat la puterea sa de cumpărare.