A fost creată Fundația „Startup Moldova”. Ce oportunități oferă antreprenorilor

Inovațiile digitale și startup-urile tehnologice pot contribui considerabil la creșterea economiei Republicii Moldova. În acest sens, ATIC a creat Fundația „Startup Moldova” – o entitate independentă care va susține dezvoltarea companiilor inovatoare – startup-urile din sectorul TIC, prin acordarea de servicii și consultanță. De asemenea, Fundația va îmbunătăți nivelului de calificare a specialiștilor prin promovarea programelor de creștere a abilităților digitale și impulsionarea colaborării în cadrul comunității de afaceri din industrie, va încuraja investițiile, precum și va colecta fonduri și oferi finanțare pentru proiectele de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

De ce a fost creată Fundația „Startup Moldova”?

Necesitatea creării fundației a reieșit din provocările și necesitățile identificate în domeniul TIC: insuficiența angajaților calificați, cunoașterea superficială a mediului de reglementare și a cadrului legal, acces limitat la finanțare și expertiză pentru dezvoltarea ideilor, necesitatea mentoratului și a instruirilor etc. Acestea au fost identificate în baza interviurilor cu companiile tehnologice, părțile interesate din sector, precum și rezultatelor studiului efectuat de compania de consultanță PwC Moldova, la inițiativa Proiectului Tekwill, implementat de ATIC, susținut de USAID și SIDA.

Alex Gozun, senior manager PwC Moldova: „În baza activităților convenite cu ATIC, PwC Moldova a realizat o analiză cu privire la identificarea opțiunilor și a formelor instituționale pentru implementarea Programului Startup Moldova, fie sub umbrela proiectului Tekwill, gestionat de ATIC, fie prin înființarea unei entități separate de către ATIC. Având în vedere scopurile prevăzute pentru Programul Startup Moldova, astfel cum acestea au fost statuate de către ATIC și alte părți interesate (de ex. colectarea de fonduri, asigurarea accesului la educație, accesul la finanțare etc.), alte aspecte analizate și reieșind din opțiunile selectate de ATIC și membrii săi, s-a constatat că este posibilă operarea Startup Moldova printr-o fundație înființată de ATIC.”

Cum va fi gestionată activitatea fundației?

Fundația „Startup Moldova” este condusă de către un Consiliu, care a fost ales de către Adunarea Generală a ATIC în urma unei serii de consultări interne, fiind format din:

2 reprezentanți numiți de către fondatorul fundației – ATIC;
1 reprezentant delegat de către Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației ”Moldova IT Park”;
1 reprezentant delegat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM);
1 reprezentant delegat de către Instituția Publică Centrul de Instruire și Inovații TIC – ”TEKWILL”.

Statutul Fundației Startup Moldova permite includerea în Consiliul fundației a reprezentanților din partea fondurilor internaționale, ca membri adiționali cu drepturi depline în Consiliu. Totodată, în Consiliul fundației fot fi incluși reprezentanți din partea donatorilor si/sau partenerilor Fundației și din partea companiilor sau startup-urilor TIC, inclusiv experți din partea fondurilor internaționale, care vor avea drept de vot consultativ în Consiliul fundației. ATIC și Consiliul Fundației vor întreprinde acțiunile necesare pentru a identifica organizațiile care își pot delega reprezentați în Consiliul fundației.

Vitalie Tarlev, membru al Consiliului Fundației: „ Având în vedere dorința ATIC de a combina eforturile sale cu cele întreprinse de sectorul public în domeniul dezvoltării și creșterii TIC, deschiderea autorităților spre colaborare cu mediul privat, precum și limitările legale existente cu privire la colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat, ATIC, împreună cu o serie de organizații publice au convenit să participe împreună la administrarea fundației. Respectiv, în urma analizei și a opțiunilor exprimate de ATIC și membrii săi în cadrul ședințelor de lucru și a Adunărilor Generale, a fost înființată Fundația Startup Moldova, care este administrată de ATIC, împreună cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, precum Moldova IT Park, ODIMM etc.”

Consiliul Fundației va întreprinde acțiuni pentru a identifica și reprezentanți ai fondurilor internaționale în calitate de membri, precum și pentru dezvoltarea unor consilii reprezentative de susținere și incluziune a comunității, investitori și startupuri.

Ce presupune activitatea Fundației?

Pentru implementarea proiectelor, organizația va numi un director executiv (administrator). Ales prin concurs deschis, primul director al Fundației „Startup Moldova” a devenit Serge Smigaliov, profesionist cu o experiență vastă în dezvoltarea business-ului în IT, ultimii 10 ani activând în compania Microsoft.

Serge Smigaliov, Director al Fundației „Startup Moldova”: „Pentru atingerea scopurilor și obiectivelor sale, Fundația „Startup Moldova” va participa la inițierea, elaborarea și dezvoltarea programelor de dezvoltare și susținere a sectorului TIC și ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și va contribui la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul TIC. De asemenea, va colabora cu organizații internaționale care au obiective și activități similare, va participa la finanțare programelor TIC, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare, dar și va organiza evenimente dedicate domeniului TIC, sau concursuri și activități de formare și îmbunătățire a aptitudinilor studenților și tinerilor specialiști în domeniul TIC.”

În următorii ani, treptat, fundația va prelua proiectele aflate în cadrul programului național Startup Moldova, și și-a propus să atingă următoarele obiective:

să contribuie la dezvoltarea ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și să consolideze sectorul TIC;
să sporească investițiile în companiile cu valoare adăugată și de risc major din sectorul TIC, bazate pe produse din domeniul tehnologiilor informaționale;
să contribuie la crearea unor mecanisme de colectare de fonduri și finanțare a inițiativelor și proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC;
să sporească nivelul de cooperare între membrii comunității de afaceri din Republica Moldova, în limitele legale;
să consolideze ecosistemul IT din Republica Moldova prin conectarea la inițiative și rețele internaționale ce promovează investițiile în startup-uri tehnologice, rețele de „Business Angels” și altele similare;
promovarea imaginii pozitive a startup-urilor tehnologice pe plan național și internațional;
facilitarea relațiilor dintre investitori și companii care dezvolta produse tehnologice, sau oricare alte obiective conexe sau care pot rezulta din îndeplinirea scopurilor statutare.

Bugetul Fundației „Startup Moldova” va fi format reieșind din prevederile statutare: donații, granturi, sponsorizări, parteneriate, atrageri de fonduri de la investitori internaționali, și altele.

#Fundația Startup moldova #Startup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul vrea să-și extindă posibilitatea de a recupera datoriile fiscale direct din conturile bancare ale cetățenilor, să majoreze TVA pentru restaurante și produsele agricole, să dubleze impozitul pe dobânzile bancare și să accelereze creșterea accizelor la motorină. În același timp, Guvernul respinge o serie de facilități solicitate de deputați pentru agricultori, întreprinderi și consumatori, dar acceptă unele modificări favorabile contribuabililor, potrivit amendamentului la politica fiscală publicat astăzi de Executiv.

Una dintre cele mai importante schimbări privește atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat. Executivul refuză eliminarea unei prevederi care ar permite recuperarea restanțelor fiscale direct din conturile bancare sau de plăți ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. În prezent, mecanismul emiterii ordinelor incaso este reglementat expres pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător.

Guvernul argumentează că extinderea acestui instrument asupra cetățenilor obișnuiți ar elimina o lacună legislativă și ar permite recuperarea mai eficientă a datoriilor la buget. Potrivit documentului, banii din conturile bancare reprezintă adesea singurele active lichide ale persoanelor cu restanțe fiscale, iar ordinele incaso pot fi executate prin canale electronice între Fisc și instituțiile financiare.

Totodată, Executivul insistă ca persoanele juridice să fie obligate să raporteze către autoritatea fiscală informațiile despre împrumuturile acordate persoanelor fizice sau rambursate de acestea, în cazul operațiunilor care ating pragul anual de 200.000 de lei. Scopul declarat este verificarea provenienței mijloacelor financiare și utilizarea informațiilor în cadrul metodelor indirecte de estimare a veniturilor. Guvernul precizează că raportarea nu înseamnă automat calificarea împrumuturilor drept venituri impozabile.

O altă prevedere cu impact direct asupra populației este majorarea impozitului pe veniturile obținute din dobânzi bancare. Executivul respinge amendamentul prin care se propunea păstrarea cotei actuale de 6%, menținând orientarea spre aplicarea impozitului general de 12%. Modificarea ar viza dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă și emitenții de obligațiuni.

Practic, în cazul unor dobânzi anuale de 10.000 de lei, impozitul ar crește de la 600 la 1.200 de lei, iar venitul net al deponentului s-ar reduce de la 9.400 la 8.800 de lei, dacă noile prevederi vor fi adoptate în forma propusă. Schimbări importante sunt pregătite și pentru sectorul HoReCa. Guvernul nu acceptă păstrarea cotei reduse a TVA de 8% pentru restaurante, cafenele și alte servicii din domeniu, insistând asupra majorării la 12%. Autoritățile argumentează că serviciile HoReCa nu pot fi considerate produse de strictă necesitate și că noua cotă reprezintă un compromis între facilitățile acordate sectorului și necesitatea suplimentării veniturilor bugetare.

Executivul susține că majorarea nu presupune trecerea imediată la cota standard de 20%, ceea ce ar oferi companiilor posibilitatea să se adapteze gradual. Totuși, documentul nu estimează cât din majorarea sarcinii fiscale va fi transferat în prețurile plătite de consumatori.

Nici agricultorii nu scapă de modificările fiscale. Guvernul insistă asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12%, respingând propunerea de menținere a regimului actual. Motivul invocat este eliminarea tratamentului preferențial față de întreprinderile individuale și alte categorii de contribuabili.

Totodată, Executivul respinge ideea scutirii de impozit pentru venituri anuale de până la 200.000 de lei obținute timp de trei ani din comercializarea propriei producții agricole procesate. Guvernul consideră că o asemenea facilitate ar putea distorsiona concurența și ar crea riscul fragmentării artificiale a afacerilor pentru a beneficia repetat de plafonul neimpozabil.

În domeniul TVA, autoritățile mențin intenția de a majora cota de la 8% la 12% pentru majoritatea produselor agricole. O excepție temporară este prevăzută pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, pentru care Guvernul susține păstrarea cotei de 8% până la 1 ianuarie 2028, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.

Documentul propune ca mecanismul taxării inverse să fie aplicat unui spectru mai larg de produse agricole, inclusiv secară, orz, ovăz, sorg, soia și rapiță, în tranzacțiile interne dintre plătitorii de TVA. În asemenea cazuri, cumpărătorul ar calcula și declara TVA, fără ca suma taxei să fie transferată efectiv vânzătorului. Prevederea ar modifica modul de facturare și raportare fiscală pentru o parte importantă a sectorului agricol. Un alt subiect sensibil este motorina. Guvernul respinge amendamentele care urmăreau temperarea creșterii accizelor și menținerea unui ritm de majorare similar celui aplicat benzinei. Potrivit documentului, acciza la motorină ar urma să crească în perioada 2027–2029 cu aproximativ 73% față de nivelul anului 2026.

Executivul justifică această evoluție prin necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare prevăzute de legislația Uniunii Europene. Autoritățile admit că transportatorii și producătorii agricoli sunt puternic dependenți de motorină, dar consideră că susținerea lor trebuie realizată prin programe bugetare și subvenții, nu prin menținerea unor accize reduse.

În acest context, Guvernul respinge și propunerea de restituire a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, invocând intenția de a acorda sprijin prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Documentul nu prezintă însă un mecanism concret de compensare, bugetul acestuia sau calendarul implementării.

Autoritățile subliniază că majorarea cu 73% a accizei nu înseamnă o creștere identică a prețului motorinei la pompă, acesta fiind influențat și de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și marjele comerciale.

Schimbări ar putea apărea și pentru cumpărăturile online din străinătate. Guvernul nu susține introducerea unui plafon neimpozabil de 50 de euro pentru trimiterile poștale, menținând în proiect mecanismul de aplicare a TVA pentru importurile de mică valoare începând de la zero lei. Executivul afirmă că măsura urmărește protejarea producătorilor autohtoni și eliminarea avantajului fiscal de care beneficiază în prezent unele mărfuri comandate din străinătate.

O altă măsură susținută de Executiv este introducerea accizelor pentru băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat. Guvernul consideră că impozitarea acestora ar contribui atât la suplimentarea veniturilor bugetare, cât și la reducerea consumului excesiv de zahăr, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În schimb, băncile și companiile energetice nu vor suporta majorările de impozit propuse de unii deputați, dacă proiectul va fi adoptat potrivit poziției Guvernului. Executivul respinge aplicarea unei cote de 24% sau 25% pentru instituțiile financiare, menținând în proiect impozitul majorat de 18% pentru activitățile financiare și de asigurări.

Totodată, Guvernul se opune impozitării cu 25% a veniturilor impozabile ale companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale. Executivul susține că o asemenea măsură ar reduce capacitatea operatorilor de a investi în infrastructură, inclusiv în rețele și surse regenerabile, și ar putea genera solicitări de ajustare a tarifelor reglementate.

În domeniul educației, autoritățile nu acceptă menținerea scutirii generale de impozit pe venit pentru instituțiile private de învățământ. Argumentul invocat este că unele instituții desfășoară activități economice generatoare de profit și că tratamentul fiscal ar trebui să fie comparabil cu cel aplicat altor prestatori de servicii.

Documentul conține și prevederi referitoare la impozitarea creșterii de capital. Guvernul nu renunță la eliminarea reducerii de 50% aplicate în prezent bazei impozabile, urmărind taxarea câștigului la cota generală de 12%. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport deținute mai mult de trei ani.

Printre propunerile suplimentare incluse în aviz se numără și o taxă de viciu pentru jocurile de noroc. Potrivit redacției prezentate, persoanele fizice ar urma să suporte o taxă de 6% din sumele depuse pentru participarea la jocuri, inclusiv prin platformele online. Taxa ar fi colectată la momentul depunerii și nu ar fi restituită dacă participantul își retrage banii fără să-i utilizeze. Separat, pentru organizatorul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat și partenerul acestuia este propusă o taxă de 25% din venitul brut aferent jocurilor online, calculat ca diferență între depuneri și câștigurile achitate.

O altă completare prevede impozitarea cu 8% a dividendelor obținute de persoanele fizice rezidente din surse aflate în afara Republicii Moldova. În paralel, documentul propune aplicarea, de la 1 ianuarie 2027, a noilor valori estimate ale bunurilor imobile rezultate din evaluarea și reevaluarea generală în scop fiscal, inclusiv pentru locuințele din localitățile rurale și terenurile agricole fără construcții. Impactul asupra impozitului concret achitat de proprietari va depinde de evaluările aplicate și de cotele stabilite de autoritățile locale.

Există însă și unele prevederi favorabile contribuabililor. Guvernul susține majorarea scutirii personale majore de la 34.620 la 46.680 de lei, precum și creșterea scutirii pentru persoanele întreținute, în cazul copiilor, de la 9.900 la 11.040 de lei. Totodată, Executivul acceptă deducerea cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, dar nu și pentru procurarea echipamentelor sportive.

Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul susține extinderea de la 100 la 150 kWh lunar a plafonului pentru care se aplică facilitatea fiscală de scutire de TVA cu drept de deducere. În cazul gazelor naturale, Executivul respinge majorarea plafoanelor de consum pentru aplicarea TVA reduse de 8%, considerând că sprijinul suplimentar trebuie acordat prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității.

Avizul mai prevede prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferențelor de tarife la gaze și energie electrică pentru locuitorii satelor Hagimus și Fârlădeni din raionul Căușeni și Hârbovăț din raionul Anenii Noi.

Pentru investitorii în energie regenerabilă, Guvernul susține o facilitate vamală care ar permite amânarea cu până la 20 de luni, fără constituirea unei garanții, a plății datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei. În condițiile prevăzute de proiect, inclusiv prezentarea certificatului de racordare și confirmarea lipsei altor ajutoare financiare pentru achiziția instalațiilor, datoria vamală ar putea fi stinsă.

Executivul respinge și introducerea unei taxe turistice în forma propusă de un deputat, argumentând că nu sunt suficient reglementate mecanismele de colectare, raportare și utilizare a banilor. De asemenea, nu este acceptată acordarea unei preferințe generale de preț de până la 15–20% pentru anumite categorii de producători autohtoni în cadrul achizițiilor publice, autoritățile invocând principiile concurenței și nediscriminării.

În ceea ce privește veniturile autorităților locale, Guvernul nu susține propunerea ca 5% din impozitul pe venitul persoanelor juridice să fie repartizat suplimentar bugetelor satelor, comunelor și orașelor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți. Potrivit estimărilor prezentate în aviz, măsura ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei anual, iar efectul financiar ar fi dispersat între circa 870 de autorități locale.

Documentul mai arată că reforma finanțelor publice locale urmează să fie corelată cu reorganizarea administrativ-teritorială și cu rezultatele alegerilor locale generale din 2027, noile mecanisme de repartizare a veniturilor fiind avute în vedere pentru anul bugetar 2028.

#impozite #bani #finanțe