A fost creată Fundația „Startup Moldova”. Ce oportunități oferă antreprenorilor

Inovațiile digitale și startup-urile tehnologice pot contribui considerabil la creșterea economiei Republicii Moldova. În acest sens, ATIC a creat Fundația „Startup Moldova” – o entitate independentă care va susține dezvoltarea companiilor inovatoare – startup-urile din sectorul TIC, prin acordarea de servicii și consultanță. De asemenea, Fundația va îmbunătăți nivelului de calificare a specialiștilor prin promovarea programelor de creștere a abilităților digitale și impulsionarea colaborării în cadrul comunității de afaceri din industrie, va încuraja investițiile, precum și va colecta fonduri și oferi finanțare pentru proiectele de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC, se arată în cadrul unui comunicat de presă.

De ce a fost creată Fundația „Startup Moldova”?

Necesitatea creării fundației a reieșit din provocările și necesitățile identificate în domeniul TIC: insuficiența angajaților calificați, cunoașterea superficială a mediului de reglementare și a cadrului legal, acces limitat la finanțare și expertiză pentru dezvoltarea ideilor, necesitatea mentoratului și a instruirilor etc. Acestea au fost identificate în baza interviurilor cu companiile tehnologice, părțile interesate din sector, precum și rezultatelor studiului efectuat de compania de consultanță PwC Moldova, la inițiativa Proiectului Tekwill, implementat de ATIC, susținut de USAID și SIDA.

Alex Gozun, senior manager PwC Moldova: „În baza activităților convenite cu ATIC, PwC Moldova a realizat o analiză cu privire la identificarea opțiunilor și a formelor instituționale pentru implementarea Programului Startup Moldova, fie sub umbrela proiectului Tekwill, gestionat de ATIC, fie prin înființarea unei entități separate de către ATIC. Având în vedere scopurile prevăzute pentru Programul Startup Moldova, astfel cum acestea au fost statuate de către ATIC și alte părți interesate (de ex. colectarea de fonduri, asigurarea accesului la educație, accesul la finanțare etc.), alte aspecte analizate și reieșind din opțiunile selectate de ATIC și membrii săi, s-a constatat că este posibilă operarea Startup Moldova printr-o fundație înființată de ATIC.”

Cum va fi gestionată activitatea fundației?

Fundația „Startup Moldova” este condusă de către un Consiliu, care a fost ales de către Adunarea Generală a ATIC în urma unei serii de consultări interne, fiind format din:

2 reprezentanți numiți de către fondatorul fundației – ATIC;
1 reprezentant delegat de către Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației ”Moldova IT Park”;
1 reprezentant delegat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM);
1 reprezentant delegat de către Instituția Publică Centrul de Instruire și Inovații TIC – ”TEKWILL”.

Statutul Fundației Startup Moldova permite includerea în Consiliul fundației a reprezentanților din partea fondurilor internaționale, ca membri adiționali cu drepturi depline în Consiliu. Totodată, în Consiliul fundației fot fi incluși reprezentanți din partea donatorilor si/sau partenerilor Fundației și din partea companiilor sau startup-urilor TIC, inclusiv experți din partea fondurilor internaționale, care vor avea drept de vot consultativ în Consiliul fundației. ATIC și Consiliul Fundației vor întreprinde acțiunile necesare pentru a identifica organizațiile care își pot delega reprezentați în Consiliul fundației.

Vitalie Tarlev, membru al Consiliului Fundației: „ Având în vedere dorința ATIC de a combina eforturile sale cu cele întreprinse de sectorul public în domeniul dezvoltării și creșterii TIC, deschiderea autorităților spre colaborare cu mediul privat, precum și limitările legale existente cu privire la colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat, ATIC, împreună cu o serie de organizații publice au convenit să participe împreună la administrarea fundației. Respectiv, în urma analizei și a opțiunilor exprimate de ATIC și membrii săi în cadrul ședințelor de lucru și a Adunărilor Generale, a fost înființată Fundația Startup Moldova, care este administrată de ATIC, împreună cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, precum Moldova IT Park, ODIMM etc.”

Consiliul Fundației va întreprinde acțiuni pentru a identifica și reprezentanți ai fondurilor internaționale în calitate de membri, precum și pentru dezvoltarea unor consilii reprezentative de susținere și incluziune a comunității, investitori și startupuri.

Ce presupune activitatea Fundației?

Pentru implementarea proiectelor, organizația va numi un director executiv (administrator). Ales prin concurs deschis, primul director al Fundației „Startup Moldova” a devenit Serge Smigaliov, profesionist cu o experiență vastă în dezvoltarea business-ului în IT, ultimii 10 ani activând în compania Microsoft.

Serge Smigaliov, Director al Fundației „Startup Moldova”: „Pentru atingerea scopurilor și obiectivelor sale, Fundația „Startup Moldova” va participa la inițierea, elaborarea și dezvoltarea programelor de dezvoltare și susținere a sectorului TIC și ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și va contribui la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul TIC. De asemenea, va colabora cu organizații internaționale care au obiective și activități similare, va participa la finanțare programelor TIC, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare, dar și va organiza evenimente dedicate domeniului TIC, sau concursuri și activități de formare și îmbunătățire a aptitudinilor studenților și tinerilor specialiști în domeniul TIC.”

În următorii ani, treptat, fundația va prelua proiectele aflate în cadrul programului național Startup Moldova, și și-a propus să atingă următoarele obiective:

să contribuie la dezvoltarea ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și să consolideze sectorul TIC;
să sporească investițiile în companiile cu valoare adăugată și de risc major din sectorul TIC, bazate pe produse din domeniul tehnologiilor informaționale;
să contribuie la crearea unor mecanisme de colectare de fonduri și finanțare a inițiativelor și proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC;
să sporească nivelul de cooperare între membrii comunității de afaceri din Republica Moldova, în limitele legale;
să consolideze ecosistemul IT din Republica Moldova prin conectarea la inițiative și rețele internaționale ce promovează investițiile în startup-uri tehnologice, rețele de „Business Angels” și altele similare;
promovarea imaginii pozitive a startup-urilor tehnologice pe plan național și internațional;
facilitarea relațiilor dintre investitori și companii care dezvolta produse tehnologice, sau oricare alte obiective conexe sau care pot rezulta din îndeplinirea scopurilor statutare.

Bugetul Fundației „Startup Moldova” va fi format reieșind din prevederile statutare: donații, granturi, sponsorizări, parteneriate, atrageri de fonduri de la investitori internaționali, și altele.

#Fundația Startup moldova #Startup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.