A fost exclusă taxa de stat pentru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă a cetățenilor ucraineni

Pe perioada stării de urgență, va fi permisă șederea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor ucraineni și membrilor de familie ai acestora, care au intrat în Republica Moldova în perioada stării de urgență, precum și cei care se aflau legal în Republica Moldova la data instituirii stării de urgență, fără respectarea termenului de 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice. O astfel de decizie a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale.

De asemenea, a fost exclusă taxa de stat în mărime de 1440 lei, pentru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă a cetățenilor ucraineni. O altă prevedere ține de acordarea, la solicitare, a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățenii ucraineni fără obligativitatea respectării condiției de achitare a unui salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune.

O altă decizie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale este alocarea din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare în sumă de 6,7 milioane lei Autorităților Publice Locale de nivelul II și alte 1,8 milioane lei către APL de nivelul I, pentru acoperirea costurilor de funcționare a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați. În acest sens, au fost alocate 2,3 milioane de lei Centrelor pentru refugiați, create de instituțiile publice din subordinea autorităților publice centrale. Alte 230 mii lei vor fi distribuite Centrelor din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar 192,8 mii lei – celor din subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Membrii CSE au aprobat acordarea unui lot de asistență internațională Ucrainei. Donația va include bunuri materiale, în sumă de 39 185 316,03 lei, din gestiunea Ministerului Afacerilor Interne și în sumă de 27 538 234,43 lei din gestiunea Ministerului Sănătății. De asemenea, lotul de asistență destinat Ucrainei va include bunuri în valoare de 830 838,78 lei, aflate în gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și primite anterior sub formă de ajutoare umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților.

#permis de sedere #CSE #cetateni ucraineni #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.