A fost lansat un barometru online de afaceri. Cui este destinat

Ce este barometrul de afaceri

Barometrul de afaceri din Republica Moldova – www.barometru.md este o platformă care sistematizează răspunsurile a 400 de agenți economici chestionați. Companii mari și mici, care operează pe ambele maluri ale Nistrului, au răspuns la întrebări ce vizează cifra de afaceri, investiții, profit, creșterea sau diminuarea numărului de angajați, aprecierea dialogului cu autoritățile, percepția generală despre situația economică din țară.

Informațiile prezentate în barometru vor fi actualizate de două ori pe an. Sondajele sunt structurate pe șase criterii de evaluare: cifra de afaceri, managementul angajării/HR, investiții, profit, perspective de dezvoltare, percepția climatului general de afaceri.

„Deși ne confruntăm cu aceste crize multiple ce afectează, atât direct cât și indirect, modul în care evoluează mediul de afaceri din Republica Moldova, este esențial să rămânem puternici și capabili să ne adaptăm în permanență, ținând cont atât de riscuri cât și de oportunități”, a declarat Dan Nuțiu, președintele executiv al Asociației Investitorilor din România.

„Împreună cu partenerii noștri, oferim autorităților moldovenești un nou instrument de evaluare a modului în care oamenii de afaceri resimt situația economică, climatul de afaceri și evoluția situației companiilor lor. Deși barometrul nu înlocuiește schimburile necesare pe care investitorii le au cu autoritățile, acesta se bazează pe o metodologie serioasă și independentă. Este un instrument complementar de luare a deciziilor care oferă o percepție a moralului antreprenorilor la un moment dat și permite monitorizarea evoluției acestuia în timp. Sperăm ca acest instrument să fie perenizat”, a menționat Emmanuel Skoulios, președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Problemele cu care se confruntă companiile de pe ambele maluri ale Nistrului

În urma chestionării celor 400 de agenți economici, mai multe companii se arată ușor dezamăgite de politicile statului în domeniul mediului de afaceri, considerând că ele s-au înrăutățit în ultimele 6 luni. Din perspectiva activității interne, companiile în general au redus investițiile, au cifre de afaceri mai mici și destul de multe companii au înregistrat reduceri de angajați. Un aspect pozitiv însă este că mai multe companii au declarat creșteri ale profitului, comparativ cu numărul celor care au înregistrat scăderi ale acestui indicator.

Creșterea prețurilor în general, inclusiv la materie primă și la alte componente ale costurilor de producție, de această problemă sunt afectați în mod special cel puțin 78.1% din toate companiile.

Dificultăți ce țin de situația din Ucraina. Peste 44% din companii au activitatea lor perturbată de evenimentele din Ucraina, inclusiv au probleme cu aprovizionări cu materie primă, transport, piață de desfacere și alte aspecte.

Lipsa angajaților calificați e o problemă importantă pentru 41% din companii.

De asemenea, mai pot fi menționate următoarele obstacole: perturbarea canalelor de vânzări și dificultatea identificării de noi clienți (35%), impozitele mari (29%), legislația imperfectă (16%), accesul dificil limitat la finanțare (15%), dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile statului (13%), corupția în organele statului și în alte domenii (8%). Doar 0.5% din companii au menționat că nu se confruntă cu nicio problemă majoră.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.