Accent Electronic - ținta unor atacuri cu falsuri. Compania vine cu precizări

În urma unei investigații realizate de echipa „CU SENS” în ceea ce privește cele 10.000 de laptopuri cumpărate de Ministerul Educației în
toamna anului 2020, Accent Electronic se declară ținta unor atacuri cu falsuri și vine cu precizări referitor la subiect. Compania oferă cifre și afirmă că licitația pe care au câștigat-o a fost, practic, un act de binefacere pentru Guvernul R.Moldova, iar cei care insinuează că ar fi fost favorizați în vreun fel nu fac decât să promoveze „etichetele defăimătoare împrumutate din gura personajelor controversate și fugare, cu care se află în litigii.”

Compania Accent Electronic nu contestă conținutul și calitatea anchetei jurnalistice, dar susține că jurnaliștii „CU SENS” au încălcat legea și codul deontologic.

„Au sunat la recepția companiei noastre, au cerut să discute cu un specialist în tendere și au înregistrat discuția fără permisiune, apoi au difuzat un citat audio trunchiat.”, declară Accent Electronic.

În acest context, compania vine cu următoarele precizări:

Compania a câștigat licitația în baza celui mai mic preț oferit. Acest lucru a fost posibil, în urma unor eforturi considerabile prin care am reușit să convingem producătorul să ne expedieze un lot, la preț mai mic chiar și decât costul de producție. Altfel spus, producătorul de calculatoare „Lenovo”, a făcut un act de binefacere Guvernului R.Moldova, la rugămintea insistentă a Accent Electronic – distribuitor și partener oficial în R.Moldova;
Urmare a prețului preferențial oferit de Producător și Accent Electronic, Ministerul Educației a economisit circa 11 milioane de lei;
Prețul oferit de Producător și Accent Electronic a fost cu 635.800 de dolari mai mic decât următorul preț înscris la licitație. Este pentru prima dată în istoria licitațiilor publice la care participăm timp de 30 de ani, când diferența dintre oferta 1 și oferta 2 este de 22%;
Compania Accent Electronic a minimizat la maximum venitul net din această licitație, câștigul fiind de numai 1%. E bine știut că în alte situații similare, participanții urmăresc un venit minim de 7%. Participarea Accent Electronic a fost cu intenția nobilă de a ne ajuta țara în vremuri pandemice (fără a detalia eforturile și riscurilor comerciale cărora ne-am expus);
Tenderul a fost organizat sub stricta monitorizare a Băncii Mondiale, iar cerințele au fost printre cele mai exigente. Atât companiile participante la tendere publice, cât și instituțiile statului pot confirma că tenderele organizate sub egida BM, sunt cele mai transparente și mai exigente. Licitația a avut loc în regim LIVE;
Pentru comparație, calculatoarele cumpărate de Ministerul Educației prin intermediul licitației câștigate de Accent Electronic, au atins un cost mediu 5200 de lei cu tot cu sistem de operare licențiat. Or, costul minim al unui asemenea model de calculator, în magazinele din R.Moldova este de 12.000 de lei.

De asemenea, Accent Electronic menționează că nu a fost niciodată favorizată la licitațiile publice, cu atât mai mult în perioada guvernării PD (după cum insinuează jurnaliștii „CU SENS”). Potrivit companiei, toate tenderele câștigate au fost în baza celui mai mic preț oferit, or Accent Electronic este distribuitorul oficial și partener al principalilor producători de calculatoare cumpărate prin licitații publice (Lenovo, Dell, HP, Acer).

Pentru a demonstra corectitudinea celor spuse, compania prezintă câștigul obținut din licitațiile publice, care, în timpul guvernării PD (2016), a fost mai puțin de 1,55%. De cealaltă parte, o altă companie (Bass System) avea, în perioada menționată, o cotă de peste 83% din
piața licitațiilor organizate de instituțiile de stat.

În contextul situației create, Accent Electronic vine cu un îndemn către mass-media și jurnaliștii care fac investigații fără a se documenta.

Facem apel la jurnaliștii care pretind că fac investigații să documenteze aceste cifre, înainte de a ne pune etichete defăimătoare. Condamnăm vehement sintagma „omul lui Plahotniuc” atribuită președintelui Accent Grup, domnului Vladimir Russu și cerem mass-mediei să nu promoveze speculații împrumutate din gura personajelor controversate și fugare cu care ne aflăm în litigii. În caz contrar, ne rezervăm dreptul să credem că instituțiile mass-media acționează în tandem cu aceste personaje și dreptul să acționăm în consecință.

#Accent Electronic #atacuri false #investigatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.