Accent Electronic – ținta unor atacuri cu falsuri. Compania vine cu precizări

26 Oct. 2021, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Oct. 2021, 18:01 // Actual //  MD Bani

În urma unei investigații realizate de echipa „CU SENS” în ceea ce privește cele 10.000 de laptopuri cumpărate de Ministerul Educației în
toamna anului 2020, Accent Electronic se declară ținta unor atacuri cu falsuri și vine cu precizări referitor la subiect. Compania oferă cifre și afirmă că licitația pe care au câștigat-o a fost, practic, un act de binefacere pentru Guvernul R.Moldova, iar cei care insinuează că ar fi fost favorizați în vreun fel nu fac decât să promoveze „etichetele defăimătoare împrumutate din gura personajelor controversate și fugare, cu care se află în litigii.”

Compania Accent Electronic  nu contestă conținutul și calitatea anchetei jurnalistice, dar susține că jurnaliștii „CU SENS” au încălcat legea și codul deontologic.

„Au sunat la recepția companiei noastre, au cerut să discute cu un specialist în tendere și au înregistrat discuția fără permisiune, apoi au difuzat un citat audio trunchiat.”, declară Accent Electronic.

În acest context, compania vine cu următoarele precizări:

  1. Compania a câștigat licitația în baza celui mai mic preț oferit. Acest lucru a fost posibil, în urma unor eforturi considerabile prin care am reușit să convingem producătorul să ne expedieze un lot, la preț mai mic chiar și decât costul de producție. Altfel spus, producătorul de calculatoare „Lenovo”, a făcut un act de binefacere Guvernului R.Moldova, la rugămintea insistentă a Accent Electronic – distribuitor și partener oficial în R.Moldova;
  2. Urmare a prețului preferențial oferit de Producător și Accent Electronic, Ministerul Educației a economisit circa 11 milioane de lei;
  3. Prețul oferit de Producător și Accent Electronic a fost cu 635.800 de dolari mai mic decât următorul preț înscris la licitație. Este pentru prima dată în istoria licitațiilor publice la care participăm timp de 30 de ani, când diferența dintre oferta 1 și oferta 2 este de 22%;
  4. Compania Accent Electronic a minimizat la maximum venitul net din această licitație, câștigul fiind de numai 1%. E bine știut că în alte situații similare, participanții urmăresc un venit minim de 7%.  Participarea Accent Electronic a fost cu intenția nobilă de a ne ajuta țara în vremuri pandemice (fără a detalia eforturile și riscurilor comerciale cărora ne-am expus);
  5. Tenderul a fost organizat sub stricta monitorizare a Băncii Mondiale, iar cerințele au fost printre cele mai exigente. Atât companiile participante la tendere publice, cât și instituțiile statului pot confirma că tenderele organizate sub egida BM, sunt cele mai transparente și mai exigente. Licitația a avut loc în regim LIVE;
  6. Pentru comparație, calculatoarele cumpărate de Ministerul Educației prin intermediul licitației câștigate de Accent Electronic, au atins un cost mediu 5200 de lei cu tot cu sistem de operare licențiat. Or, costul minim al unui asemenea model de calculator, în magazinele din R.Moldova este de 12.000 de lei.

De asemenea, Accent Electronic menționează că nu a fost niciodată favorizată la licitațiile publice, cu atât mai mult în perioada guvernării PD (după cum insinuează jurnaliștii „CU SENS”). Potrivit companiei, toate tenderele câștigate au fost în baza celui mai mic preț oferit, or Accent Electronic este distribuitorul oficial și partener al principalilor producători de calculatoare cumpărate prin licitații publice (Lenovo, Dell, HP, Acer).

Pentru a demonstra corectitudinea celor spuse, compania prezintă câștigul obținut din licitațiile publice, care, în timpul guvernării PD (2016), a fost mai puțin de 1,55%. De cealaltă parte, o altă companie (Bass System) avea, în perioada menționată, o cotă de peste 83% din
piața licitațiilor organizate de instituțiile de stat.

În contextul situației create, Accent Electronic vine cu un îndemn către mass-media și jurnaliștii care fac investigații fără a se documenta.

Facem apel la jurnaliștii care pretind că fac investigații să documenteze aceste cifre, înainte de a ne pune etichete defăimătoare. Condamnăm vehement sintagma „omul lui Plahotniuc” atribuită președintelui Accent Grup, domnului Vladimir Russu și cerem mass-mediei să nu promoveze speculații împrumutate din gura personajelor controversate și fugare cu care ne aflăm în litigii. În caz contrar, ne rezervăm dreptul să credem că instituțiile mass-media acționează în tandem cu aceste personaje și dreptul să acționăm în consecință.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!