Criza energetică nu cedează: Tiraspolul prelungește starea de urgență economică cu 30 de zile

Starea de urgență economică în regiunea transnistreană a fost prelungită, după ce autoritățile de la Tiraspol au decis instituirea unui nou regim excepțional imediat după expirarea celui anterior, încheiat pe 17 martie 2026.

Decizia a fost aprobată de așa-numitul Soviet Suprem în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate online în data de 20 martie, care a validat decretul semnat pe 19 martie de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Noul regim va fi valabil pentru 30 de zile și va intra în vigoare la șase ore după publicare.

Autoritățile transnistrene motivează prelungirea stării de urgență prin agravarea crizei economice, pe fondul reducerii semnificative a livrărilor de gaze naturale, ceea ce a dus la deteriorarea indicatorilor socio-economici și la riscuri sporite pentru populație.

Potrivit decretului, vor fi aplicate măsuri excepționale, inclusiv crearea unor rezerve de stat de resurse energetice și redirecționarea prioritară a fondurilor către sectoarele esențiale, în special cele care țin de protecția vieții și sănătății cetățenilor. În paralel, se va interveni pentru a limita impactul deficitului de gaze și al altor resurse energetice. De asemenea, va fi stabilită o listă clară a cheltuielilor prioritare din bugetele publice.

Regiunea transnistreană s-a aflat în stare de urgență economică în ultimele trei luni, începând din decembrie 2025, perioadă în care livrările de gaze către industrie au fost limitate, iar autoritățile au prioritizat consumul pentru populație și instituțiile sociale.

Criza energetică din regiune a început în ianuarie 2025, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, ceea ce a determinat oprirea livrărilor directe. Ulterior, a fost aplicat un mecanism alternativ de aprovizionare, bazat pe achiziția gazelor de pe piața Uniunii Europene și transportul acestora prin intermediari până în Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#criza energetica #transnistria #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.