Criza energetică nu cedează: Tiraspolul prelungește starea de urgență economică cu 30 de zile

Starea de urgență economică în regiunea transnistreană a fost prelungită, după ce autoritățile de la Tiraspol au decis instituirea unui nou regim excepțional imediat după expirarea celui anterior, încheiat pe 17 martie 2026.

Decizia a fost aprobată de așa-numitul Soviet Suprem în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate online în data de 20 martie, care a validat decretul semnat pe 19 martie de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Noul regim va fi valabil pentru 30 de zile și va intra în vigoare la șase ore după publicare.

Autoritățile transnistrene motivează prelungirea stării de urgență prin agravarea crizei economice, pe fondul reducerii semnificative a livrărilor de gaze naturale, ceea ce a dus la deteriorarea indicatorilor socio-economici și la riscuri sporite pentru populație.

Potrivit decretului, vor fi aplicate măsuri excepționale, inclusiv crearea unor rezerve de stat de resurse energetice și redirecționarea prioritară a fondurilor către sectoarele esențiale, în special cele care țin de protecția vieții și sănătății cetățenilor. În paralel, se va interveni pentru a limita impactul deficitului de gaze și al altor resurse energetice. De asemenea, va fi stabilită o listă clară a cheltuielilor prioritare din bugetele publice.

Regiunea transnistreană s-a aflat în stare de urgență economică în ultimele trei luni, începând din decembrie 2025, perioadă în care livrările de gaze către industrie au fost limitate, iar autoritățile au prioritizat consumul pentru populație și instituțiile sociale.

Criza energetică din regiune a început în ianuarie 2025, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, ceea ce a determinat oprirea livrărilor directe. Ulterior, a fost aplicat un mecanism alternativ de aprovizionare, bazat pe achiziția gazelor de pe piața Uniunii Europene și transportul acestora prin intermediari până în Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#criza energetica #transnistria #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.