Criza energetică nu cedează: Tiraspolul prelungește starea de urgență economică cu 30 de zile

Starea de urgență economică în regiunea transnistreană a fost prelungită, după ce autoritățile de la Tiraspol au decis instituirea unui nou regim excepțional imediat după expirarea celui anterior, încheiat pe 17 martie 2026.

Decizia a fost aprobată de așa-numitul Soviet Suprem în cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate online în data de 20 martie, care a validat decretul semnat pe 19 martie de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Noul regim va fi valabil pentru 30 de zile și va intra în vigoare la șase ore după publicare.

Autoritățile transnistrene motivează prelungirea stării de urgență prin agravarea crizei economice, pe fondul reducerii semnificative a livrărilor de gaze naturale, ceea ce a dus la deteriorarea indicatorilor socio-economici și la riscuri sporite pentru populație.

Potrivit decretului, vor fi aplicate măsuri excepționale, inclusiv crearea unor rezerve de stat de resurse energetice și redirecționarea prioritară a fondurilor către sectoarele esențiale, în special cele care țin de protecția vieții și sănătății cetățenilor. În paralel, se va interveni pentru a limita impactul deficitului de gaze și al altor resurse energetice. De asemenea, va fi stabilită o listă clară a cheltuielilor prioritare din bugetele publice.

Regiunea transnistreană s-a aflat în stare de urgență economică în ultimele trei luni, începând din decembrie 2025, perioadă în care livrările de gaze către industrie au fost limitate, iar autoritățile au prioritizat consumul pentru populație și instituțiile sociale.

Criza energetică din regiune a început în ianuarie 2025, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, ceea ce a determinat oprirea livrărilor directe. Ulterior, a fost aplicat un mecanism alternativ de aprovizionare, bazat pe achiziția gazelor de pe piața Uniunii Europene și transportul acestora prin intermediari până în Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#criza energetica #transnistria #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.