Achiziție importantă pe piața Farma din Moldova. „Felicia” cumpără „Gedeon Richter”

Contractul a fost semnat. Grupul de companii „Felicia” a anunțat în această săptămână achiziția companiilor: Întreprinderea mixtă moldo-ungară „RihPanGalFarma SRL” și compania „Gedeon Richter – Rețea farmaceutică”, acționar majoritar al ambelor entități fiind producătorul ungar „Chemical Works of Gedeon Richter PLC”.

Potrivit unui comunicat de presă, procesul de achiziționare a fost inițiat acum un an.

„Procesul de achiziționare are drept scop unirea forțelor celor două companii – profesionalismul și potențialul de creștere demonstrate în ultimii ani de grupul de companii „Felicia” și cei peste 20 de ani de stabilitate și deontologie de care a dat dovadă grupul de companii Gedeon Richter în Republica Moldova.”, se scrie în comunicatul de presă.

Natalia Sturza, Director General „Farmacia Felicia”:

„Avem în față un important proiect de achiziție, care ne va ajuta să unim viziunile strategice și vasta experiență ale «Farmaciei Felicia» cu tradiția industriei farmaceutice «Gedeon Richter». Considerăm această achiziție benefică atât pentru clienții noștri, cât și pentru piața farmaceutică din Republica Moldova, servind drept exemplu de creștere și implementare a standardelor internaționale în țara noastră. Grupul de companii «Felicia» a parcurs toate etapele de verificare necesare pentru asigurarea transparenței în procedura de achiziție și, astfel, declarăm că suntem pregătiți pentru o nouă etapă de dezvoltare a grupului nostru de companii.”

Procedura de achiziție are loc cu respectarea tuturor standardelor și cerințelor UE, este transparentă și se desfășoară sub monitorizarea tuturor părților implicate, inclusiv monitorizare externă a organelor europene abilitate pe teritoriul Ungariei.

Gábor Orbán, CEO „Gedeon Richter”, menționează că:

„Acest acord completează schimbarea strategică pe care Grupul a executat-o în ultimul deceniu și protejează marjele ridicate realizate în segmentul specializat de afaceri farmaceutice.”

Asia Odobescu, Director General „RihPanGalFarma”, de asemenea, declară că:

„În toți cei 25 de ani de activitate, am implementat standarde europene de import, distribuție si comercializare, am asigurat piața din Republica Moldova cu medicamente calitative și recunoscute. Grație fuziunii cu «Farmacia Felicia», acest proces va continua la o scară mai largă.”

Despre Gedeon Richter

Gedeon Richter Plc. (www.richter.hu), cu sediul în Budapesta / Ungaria. Сompanie farmaceutică în Europa Centrală și de Est, cu o prezență directă în expansiune în Europa de Vest, în China și în America Latină.

După ce a ajuns la o capitalizare de piață de 3,8 miliarde EUR (4,5 miliarde USD) până la sfârșitul anului 2020, vânzările consolidate ale Richter au fost de aproximativ 1,6 miliarde EUR (1,8 miliarde USD) în același an. Portofoliul de produse al Richter acoperă multe domenii terapeutice, inclusiv asistența medicală a femeilor, sistemul nervos central și zonele cardiovasculare. Având cea mai mare unitate de cercetare și dezvoltare din Europa Centrală și de Est, activitatea de cercetare inițială a lui Richter se concentrează pe tulburările SNC.

Cu expertiza sa larg recunoscută în chimia steroizilor, Richter este un jucător semnificativ în domeniul sănătății femeilor din întreaga lume. Richter este, de asemenea, activ în dezvoltarea produselor biosimilare.

Afaceri în Moldova

În anul 2019, ultimul an în care datele financiare sunt publice pe Biroul Național de Statistică, „Gedeon Richter – Rețea Farmaceutică” înregistrase un venit din vânzări de peste 113 milioane de lei. Totuși, a raportsat o pierdere de 3,6 milioane de lei. La acel moment în cadrul companiei activau 151 de angajați.

Datoriile curente ale firmei depățeau 100 de milioane de lei, iar împrumurturile în Capitalul Propriu au fost de peste 56 de milioane de lei.

Situația în 2019, în cadrul celei de a doua companii preluate de Felicia, arăta mult mai bine. De fapt, improtanța anului 2019 constă și în faptul că anume la finele acestei perioade afi fi fost realizate negocierile între companii.

Întreprinderea mixtă moldo-ungară „RihPanGalFarma SRL” a înregistrat în 2019 un profit de peste 17 milioane de lei, perioadîă în care veniturile din vânzări au depășit 715 milioane de lei. În total, în cadrul acestei companii, în anul 2019, activau 138 de angajați.

Valoarea datoriilor curente depășea 135 de milioane de lei, iar cea a datoriilor pe termen lung se cifra la 17,33 milioane de lei.

Despre Farmacia Felicia

„Farmacia Felicia” este prima rețea farmaceutică din Republica Moldova, fondată în anul 1997 de către Dorian Berdos, fiind unicul deținător al afacerii până în prezent, compania fiind 100% autohtonă. Actualmente, compania deține un depozit farmaceutic care importă medicamente, dispozitive medicale și produse cosmetice. În peste 20 de ani de activitate, grupul de companii „Felicia” și-a extins rețeaua de farmacii la peste 130 de unități în Republica Moldova, cu ajutorul a peste 1000 de angajați. Pentru buna desfășurare a activității, compania acordă un rol important protecției mediului înconjurător, prin investiția în proiecte ecologice, care sunt implementate atât în cadrul organizației, cât și în afara acesteia.

Rezultatele afacerii

Farmacia Felcia este una dintre cele mai mari rețele pe piața farmaceutică. Veniturile din vânzări în perioada de referință au depășit 369 de milioane de lei, acestea generând un profit de 4,9 milioane de lei.

În cadrul companiei activează 321 de angajați.

în perioada de referință, valoarea totală a datoriilor curente a companiei au ajuns la peste 100 de milioane de lei, iar valoarea datoriilor pe termen lung era de 65 de milioane de lei.

#Gedeon Richter #Felicia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.