Achiziție surpriză pe piața media din Moldova: Un milionar devine proprietar al publicației Logos Press

Revista „Экономическое обозрение Logos Press,” cea mai veche publicație periodică din Moldova, și-a schimbat recent din nou proprietarul. Tranzacția, evaluată la 1,637 milioane de lei (aproximativ 93.000 de dolari), a fost înregistrată pe piața valorilor mobiliare extrabursiere. Alexandr Tanas, proprietarul anterior al Societății pe Acțiuni „Publicaţia Periodică Revista Economică Logos-Pres,” a vândut 100% din acțiuni companiei moldovenești „Cașalot,” parte a holdingului deținut de cunoscutul om de afaceri Mircea Baciu.

Milionarul Mircea Baciu, care este și proprietarul lanțului de magazine Bomba, al centrului comercial Grand-Hall și Sportlandia, devine astfel noul proprietar al „Logos Press.” Baciu este cunoscut și pentru performanțele sale montane, fiind primul moldovean care a cucerit cei mai înalți munți de pe toate continentele, inclusiv Everestul, scrie infomarket.md.

Conform surselor InfoMarket, Baciu intenționează să extindă formatul media al „Logos Press,” menținând în același timp statutul de cea mai mare și mai veche publicație economică din țară. Fondată în 1990 de economistul Serghei Mișin, revista a fost vândută în 2016 lui Alexandr Tanas pentru 2 milioane de lei.

Compania „Cașalot,” înregistrată în 2003, activează în domeniul producției de materiale tipărite și publicitate, având 20 de angajați și venituri din vânzări de 7,4 milioane de lei în 2023. De asemenea, compania și-a majorat profitul net de 2,3 ori în ultimul an.

„Logos Press,” înființată oficial ca SA în 1992, a înregistrat venituri în scădere în 2023, de 1,07 milioane de lei, reflectând o tendință generală de scădere a interesului pentru publicațiile tipărite. Revista este specializată în informații analitice economice și de afaceri și este publicată săptămânal, atât în variantă tipărită, cât și online, cu peste 1,5 mii de numere publicate de la înființare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#logos press #Bomba #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.