Acționarii băncilor nu vor primi dividende. Armașu: suntem în situație de șoc

Acționarii băncilor din Republica Moldova nu vor primi dividende în anul curent urmare a situației economice precare influențată de războiul din Ucraina. Octavian Armașu, guvernatorul BNM a declarat într-o conferință de presă că „cel mai probabil băncile nu vor distribui dividende în anul 2022”.

„Noi cu băncile suntem în permanentă discuție. Analizăm situația, facem stres testările băncilor suntem în situație de șoc pe moment și probabil că nu vor fi plăți de dividende. Dacă situația se normalizează putem să revenim la acest subiect”, a declarat Armașu.

În anul 2021, băncile din Republica Moldova au contabilizat un profit de 2,3 miliarde de lei cu 39,6% mai mult față de anul precedent.

Totodată, în trimestrul unu al anului curent, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 800 mil. de lei în trimestrul de două ori mai mare față de perioada similară a anului precedent.

Cea mai mare bancă, maib a înregistrat un profit de 261,5 mil. de lei de 1,7 ori mai mare, Moldindconbank – 193 mil. de lei cu 1,8 ori, Victoriabank – 151,4 mil. de lei o creștere de patru ori, iar la OTP Bank profitul s-a redus cu 24%, la 58,1 mil. de lei.

O creștere spectaculoasă a profitului a înregistrat BCR Chișinău care s-a majorat cu 11,4 ori la 16 mil. de lei.

Energbank și-a majorat profitul de 3,4 ori la 25,4 mi. de lei și la Eximbank de 1,5 ori la 23,2 mil. de lei. De aproape două ori și-a majorat profitul la ProCreditBank la 30,7 mil. de lei, iar de trei ori la Fincombank – 24,7 mil. de lei.

Comerțbank și Eurocreditbank au adunat câte 8,4 mil. de lei și 7,1 mil. de lei.

Întrebat de ce BNM a obligat băncile să suspende acordarea dividendelor, în schimb nu a limitat acordarea premiilor și sporurilor salariale șefilor băncilor, Armașu a spus că BNM nu poate face acest lucru. „Noi monitorizăm acest lucru”

#dividende #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):