Acționarii băncilor nu vor primi dividende. Armașu: suntem în situație de șoc

Acționarii băncilor din Republica Moldova nu vor primi dividende în anul curent urmare a situației economice precare influențată de războiul din Ucraina. Octavian Armașu, guvernatorul BNM a declarat într-o conferință de presă că „cel mai probabil băncile nu vor distribui dividende în anul 2022”.

„Noi cu băncile suntem în permanentă discuție. Analizăm situația, facem stres testările băncilor suntem în situație de șoc pe moment și probabil că nu vor fi plăți de dividende. Dacă situația se normalizează putem să revenim la acest subiect”, a declarat Armașu.

În anul 2021, băncile din Republica Moldova au contabilizat un profit de 2,3 miliarde de lei cu 39,6% mai mult față de anul precedent.

Totodată, în trimestrul unu al anului curent, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 800 mil. de lei în trimestrul de două ori mai mare față de perioada similară a anului precedent.

Cea mai mare bancă, maib a înregistrat un profit de 261,5 mil. de lei de 1,7 ori mai mare, Moldindconbank – 193 mil. de lei cu 1,8 ori, Victoriabank – 151,4 mil. de lei o creștere de patru ori, iar la OTP Bank profitul s-a redus cu 24%, la 58,1 mil. de lei.

O creștere spectaculoasă a profitului a înregistrat BCR Chișinău care s-a majorat cu 11,4 ori la 16 mil. de lei.

Energbank și-a majorat profitul de 3,4 ori la 25,4 mi. de lei și la Eximbank de 1,5 ori la 23,2 mil. de lei. De aproape două ori și-a majorat profitul la ProCreditBank la 30,7 mil. de lei, iar de trei ori la Fincombank – 24,7 mil. de lei.

Comerțbank și Eurocreditbank au adunat câte 8,4 mil. de lei și 7,1 mil. de lei.

Întrebat de ce BNM a obligat băncile să suspende acordarea dividendelor, în schimb nu a limitat acordarea premiilor și sporurilor salariale șefilor băncilor, Armașu a spus că BNM nu poate face acest lucru. „Noi monitorizăm acest lucru”

#dividende #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar